România rămâne, și în 2024, pe primul loc în Uniunea Europeană în privința numărului de tineri care nu lucrează și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire profesională. Este vorba despre așa-numiții tineri NEET (Not in Education, Employment or Training), potrivit datelor Eurostat, analizate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Concret, 19,4% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani se află în această situație. Asta înseamnă că aproape unul din cinci tineri nu este nici la muncă, nici la școală, nici într-un program de formare.
La nivelul Uniunii Europene, media este de 11,1%, cu mult sub nivelul înregistrat în România. Următoarele țări în acest clasament nedorit sunt:
- Italia – 15,2%
- Lituania – 14,7%
- Grecia – 14,2%
La polul opus se află statele cu cele mai mici procente de tineri NEET:
- Țările de Jos – 4,9%
- Suedia – 6,3%
- Malta – 7,2%
Un aspect îngrijorător este diferența mare dintre fete și băieți. În România:
- 25,2% dintre tinerele femei nu muncesc și nu studiază
- 14% dintre tinerii bărbați se află în aceeași situație
Diferența de 11,2 puncte procentuale este cea mai mare din UE, arată analiza.
Problema este mult mai accentuată în afara marilor orașe. După 2020, situația s-a înrăutățit:
- în mediul rural, procentul a crescut de la 21,2% la 26,8%
- în orașele mici și mijlocii, de la 18,3% la 21,7%
Singura evoluție pozitivă se vede în marile orașe, unde ponderea tinerilor NEET s-a redus aproape la jumătate în ultimul deceniu, ajungând la 7,5% în 2024.
Scăderi ale numărului de tineri NEET s-au înregistrat doar în câteva regiuni, precum București-Ilfov, Centru și Sud-Est. În schimb, în Muntenia, procentul a urcat la aproape 30%.
Diferența dintre regiunile cu cei mai mulți și cei mai puțini tineri aflați în această situație s-a dublat în ultimii ani, semn că decalajele regionale se adâncesc.
Cea mai mare problemă apare în rândul tinerilor cu studii primare:
- 34% dintre ei sunt NEET în 2024, față de 21% în 2013
- în cazul fetelor cu studii primare, aproape jumătate (44%) nu lucrează și nu urmează nicio formă de educație
Datele arată că, dincolo de o ușoară scădere la nivel general, România se confruntă cu inegalități tot mai mari: între femei și bărbați, între sat și oraș, între regiuni și în funcție de nivelul de educație. Iar aceste diferențe riscă să lase în urmă o generație întreagă.
