Se împlinesc astăzi patru ani de când războiul din Ucraina a intrat brutal în viața Europei, iar ceea ce părea, la început, o criză de moment s-a transformat într-o realitate care a redesenat economii și mentalități. Pentru unii, conflictul a devenit știre de fundal. Pentru cei care trăiesc aproape de graniță însă, rămâne o prezență constantă.
Pentru România și pentru orașe de la malul mării, războiul a însemnat mai mult decât titluri internaționale. A adus schimbări economice, fluxuri noi de oameni și o senzație permanentă că liniștea este fragilă. Porturile, drumurile, chiar și turismul au fost influențate de un conflict aflat la câteva sute de kilometri distanță.
Un război lung, cu pierderi uriașe
În plus, războiul din Ucraina este unul dintre cele mai lungi războaie din istoria Rusiei, comparabil ca lungime cu Primul şi al Doilea Război Mondial, a declarat, pentru Agerpres, profesorul Ioan Stanomir.
„Este vorba de cel mai lung front de după al Doilea Război Mondial din Europa – de la Munţii Carpaţi până la Marea Neagră. Este ceva ce totuşi trebuie luat în calcul. Nu este Republica Moldova, nu este Osetia, nu este Georgia, nu este Nagorno-Karabah. Este vorba de o cu totul altă anvergură, iar un conflict îngheţat purtat pe o asemenea distanţă nu este întru totul îngheţat pentru că înghite resurse uriaşe şi pierderile umane ale Rusiei sunt copleşitoare„, a explicat profesorul Stanomir.
Potrivit acestuia, pierderile umane ruse în războiul din Ucraina le depăşesc pe cele din războiul din Afganistan.
„Noi tindem să socotim resursele umane ale Rusiei ca fiind inepuizabile. Dar aş insista asupra faptului că pierderile lor sunt uriaşe. Sunt mult, mult mai mari decât cele din Afganistan. Iar durata războiului în acest moment a depăşit durata războiului pe care ei îl numesc Marele război pentru apărarea patriei. Acela a durat din iunie 1941 până în mai 1945. Acum – din februarie 2022 până în februarie 2026 şi continuă. Este unul dintre cele mai lungi războaie din istoria Rusiei, comparabil ca lungime cu Primul şi al Doilea Război Mondial„, a precizat Ioan Stanomir.
Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, într-o formă sau alta, ar putea fi salvarea Ucrainei, dar şi a Europei, consideră Armand Goşu, istoric şi analist politic, expert în spaţiul ex-sovietic.
„Aderarea, într-o formă sau alta, a Ucrainei, că poate să adere doar pe nişte capitole, ar putea fi atât pentru Ucraina salvarea, dar nu e doar pentru Ucraina, este şi pentru Europa salvarea, pentru că Ucraina are singura armată care poate să facă faţă unui război modern, cum este cel pe care îl poartă ea apărându-se împotriva Rusiei„, a declarat Armand Goşu, pentru Agerpres.
La patru ani de la începerea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, apreciază istoricul, echilibrul politic a fost modificat, inclusiv odată cu accederea la putere a preşedintelui american Donald Trump.
„Lucrurile arată astăzi mult diferit de cum arătau, de pildă, în toamna anului 2024, asta din cauza lui Trump. Sigur că sunt dificil de procesat, de metabolizat aceste schimbări geopolitice, dar ele sunt nişte schimbări geopolitice majore, pot fi pe termen lung sau pot ţine doar de prezenţa lui Trump la Casa Albă. Dar în ce fel? E o consolidare atât a poziţiei Rusiei, cât şi a poziţiei Europei, ca Uniune Europeană, ca ceva diferit care se opune Rusiei şi o retragere a Statelor Unite în ultimul an„, a arătat Armand Goşu.
Un război de uzură
Războiul din Ucraina devine unul de uzură, ca în perioada celor două Războaie Mondiale, consideră generalul în rezervă Ştefan Dănilă, fost şef al Statului Major General.
„Culmea e că nu avem un război în conflict îngheţat, ci avem un război de uzură pe linia frontului, cam aşa cum se vedea războiul şi în perioada Primului Război Mondial şi în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. De ce? Pentru că mijloacele aeriene pot să acţioneze doar sub formă de drone şi pierderile pe care le provoacă dronele nu sunt atât de mari pe cât cele pe care le-ar provoca aviaţia de luptă prin bombardamente„, a subliniat el.
Mai mult, Ştefan Dănilă spune că, în ciuda actualelor negocieri de pace, ambele părţi se pregătesc pentru confruntarea din primăvară.
„Fiecare parte îşi pregăteşte propria ofensivă: ucrainenii să recucerească teritoriile pierdute, iar ruşii îşi propun să cucerească regiunile care şi-au declarat prin acele pseudo – referendumuri apartenenţa la Federaţia Rusă. Deci de ambele părţi se pregăteşte războiul în continuare, nu se pregăteşte pacea„, a subliniat generalul în rezervă Ştefan Dănilă.
După patru ani, întrebarea nu mai este doar când se va termina războiul, ci cum va arăta lumea de după el. Generații întregi cresc cu sunetul sirenelor în memorie, iar Europa învață să trăiască într-un echilibru nou, mai precaut.
Sursa: Agerpres
