Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) a transmis astăzi o informare publică în care răspunde acuzațiilor lansate de Primăria Constanța, în legătură cu întârzierile de pe șantierul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase.
Reamintim: pe 25 februarie, Primăria a anunțat că lucrările de modernizare și consolidare întârzie din cauza prelungirii cercetării arheologice preventive și a susținut că municipiul va suporta costuri suplimentare ce pot ajunge la sute de mii de euro. În comunicat, primarul Vergil Chițac a declarat că șantierul „s-a transformat într-un șantier arheologic”, susținând că săpăturile ar depăși limitele proiectului și ar crea riscuri pentru stabilitatea terenului.
MINAC: cercetarea a fost obligatorie, contractată și făcută în perimetrul proiectului
În răspunsul de astăzi, MINAC precizează că cercetarea arheologică preventivă și supravegherea arheologică au fost impuse prin avizul Ministerului Culturii (emis în 3 iulie 2025) și că, ulterior, au existat contracte semnate între muzeu și Primărie (15 iulie 2025), plus autorizațiile de cercetare și supraveghere emise în august 2025.
Muzeul susține că echipa de arheologi a intrat efectiv pe șantier în 3 septembrie 2025, după lucrări preliminare precum curățarea terenului, relocarea utilităților și decopertarea stratului vegetal. Potrivit informării, activitatea arheologică „s-a desfășurat exclusiv în perimetrul stabilit de beneficiar, conform proiectului”.
MINAC mai arată că, din 114 zile lucrătoare, cercetarea arheologică efectivă s-a desfășurat 39 de zile, în două etape: septembrie–octombrie 2025 (săpătura perimetrală) și ianuarie–februarie 2026 (zona de fundare a fostului corp B și extinderile propuse). Muzeul explică și pauza din octombrie 2025 până în ianuarie 2026 prin faptul că în acel interval s-au făcut demolări, decopertări, relocări de utilități și alte activități pregătitoare.
„Condiții extrem de periculoase” și suspendarea temporară
Un punct important din poziția MINAC: muzeul afirmă că a primit o notă de constatare (29 ianuarie 2026) referitoare la „condițiile de lucru extrem de periculoase” în șantier, motiv pentru care a notificat beneficiarul că cercetarea nu poate continua dacă siguranța personalului nu este garantată. În consecință, ar fi fost dispusă o suspendare temporară până la remedierea deficiențelor și punerea în siguranță a zonei.
În același timp, muzeul spune că arheologii s-au deplasat pentru colectarea materialului arheologic și pentru înregistrările finale, „pentru a evita orice sincope și întârzieri”.
MINAC amintește și o adresă transmisă de Primărie la începutul lui februarie 2026, în care municipalitatea ar fi semnalat, la rândul ei, că personalul muzeului este pus în pericol, invocând vulnerabilitățile structurale ale Corpului A (încadrat în risc seismic ridicat).
MINAC: lucrările arheologice sunt finalizate în zona cerută
Muzeul afirmă că a informat Primăria, printr-o adresă transmisă la final de februarie, că lucrările de cercetare arheologică „au fost finalizate” în zona vizată, ceea ce ar permite trecerea la etapa următoare a proiectului.
Descoperiri: 34 de morminte romane și două piese „excepționale”
În informarea publică, MINAC precizează că spitalul este amplasat în perimetrul sitului „Necropola orașului antic Tomis” și în zona de protecție a unui monument istoric, ceea ce face cercetarea arheologică obligatorie.
Totodată, muzeul anunță că, în stadiul actual, au fost descoperite 34 de morminte din perioada romană (unele cu înhumări multiple, în catacombe), cu inventar funerar – obiecte de port, bijuterii, vase de sticlă, monede și ceramică. MINAC menționează două descoperiri considerate speciale: o inscripție grecească despre o asociație religioasă la Tomis (sec. III) și un „umbo” (partea centrală a unui scut de paradă), descris ca fiind rar.
„Nu poate fi stabilită exact durata” și „întârzierile nu pot fi imputate muzeului”
MINAC subliniază că durata unei cercetări arheologice preventive nu poate fi stabilită cu exactitate înainte, fiind dependentă de complexitatea descoperirilor. În același timp, instituția afirmă că acuzațiile privind întârzierile și creșterea costurilor nu pot fi puse în sarcina muzeului, menționând că arheologii au lucrat și în condiții meteo dificile (frig, ploaie, ninsoare, îngheț).
Apărare pentru arheologul nominalizat de primar
În comunicatul Primăriei, primarul Vergil Chițac îl nominalizase pe cercetătorul Constantin Băjenaru. MINAC răspunde și pe acest subiect, arătând că acesta este un arheolog cu experiență de aproape trei decenii, cu activitate științifică recunoscută și cu roluri în comisii naționale de specialitate.
Context: un proiect PNRR, cu presiune de timp
Primăria avertizase că întârzierea poate pune în pericol finanțarea europeană și poate crește costurile, invocând inclusiv scăderea capacității de internare și impactul asupra sănătății publice, în condițiile în care spitalul este unitate de referință pentru boli infecțioase în Dobrogea.
În acest moment, „meciul” comunicatelor arată așa: Primăria acuză extinderea săpăturilor și costuri care ar putea exploda, iar MINAC susține că a lucrat în limitele proiectului, că a suspendat temporar din motive de siguranță și că cercetarea este, în zona cerută, finalizată.
