România aruncă în fiecare an peste 3,4 milioane de tone de alimente, potrivit datelor prezentate de Federația Băncilor pentru Alimente din România.
Ca imagine mai ușor de înțeles, asta înseamnă un camion plin cu mâncare care ajunge la gunoi în fiecare minut.
În același timp, realitatea este cu atât mai dură cu cât peste 27% dintre români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială și au dificultăți în a-și asigura o masă completă în fiecare zi.
Unde se produce cea mai mare risipă
Mulți oameni cred că supermarketurile sunt principalii responsabili pentru risipa alimentară. Specialiștii spun însă că o mare parte din mâncarea aruncată provine chiar din gospodării.
Cumpărăturile impulsive, lipsa de planificare și produsele uitate în frigider sunt principalele motive pentru care alimentele ajung la gunoi.
Pentru a conștientiza problema, specialiștii propun un exercițiu simplu: „pușculița risipei” – un borcan în care să fie pusă contravaloarea alimentelor aruncate. La finalul lunii, suma arată cât costă lipsa de organizare.
Risipa alimentară afectează și mediul
Un alt mit este că mâncarea aruncată nu poluează pentru că este biodegradabilă.
În realitate, atunci când alimentele ajung la groapa de gunoi și se descompun, eliberează metan, un gaz cu efect de seră foarte puternic. În plus, odată cu fiecare aliment aruncat sunt irosite și resursele folosite pentru producerea lui – apă, energie și muncă.
Confuzia etichetelor
O altă cauză a risipei este interpretarea greșită a etichetelor de pe ambalaje.
Specialiștii spun că trebuie făcută diferența între:
- „a se consuma până la” – care indică siguranța alimentului;
- „a se consuma de preferință înainte de” – care se referă doar la calitatea optimă.
Produse precum pastele, orezul, conservele sau cafeaua pot fi consumate și după această dată, dacă ambalajul este intact.
Ce putem face pentru a reduce risipa
Reducerea risipei nu presupune măsuri complicate. Specialiștii recomandă câteva gesturi simple:
- organizarea frigiderului după regula FIFO – primul intrat, primul consumat;
- planificarea cumpărăturilor;
- congelarea alimentelor rămase;
- consumarea mai rapidă a produselor care se apropie de termenul limită.
Reprezentanții Federației Băncilor pentru Alimente spun că schimbarea mentalității este esențială.
„Când demontăm aceste mituri, realizăm că risipa nu este doar o problemă a marilor lanțuri comerciale, ci o responsabilitate a fiecăruia dintre noi”, a declarat președintele federației, Romuald Bulai.
De la înființare, în 2016, rețeaua Băncilor pentru Alimente din România a reușit să salveze peste 41.000 de tone de produse, transformate în mai mult de 76 de milioane de porții de hrană, distribuite către aproximativ 325.000 de persoane vulnerabile.
