Consumatorii din întreaga lume apelează din ce în ce mai mult la inteligenţa artificială (AI) pentru îndrumări privind deciziile de investiţii şi pentru a-şi îmbunătăţi securitatea financiară, potrivit celei de-a doua ediţii a studiului EY Global AI Sentiment, dat publicităţii.
Cercetarea, realizată în rândul a peste 18.000 de persoane din 23 de ţări, a constatat că adoptarea inteligenţei artificiale a accelerat în ultimele şase luni în domeniul serviciilor financiare ca urmare a interesului tot mai mare din partea consumatorilor.
Aproape jumătate dintre respondenţi (49%) au afirmat că au utilizat inteligenţa artificială în sprijinul deciziilor de economisire şi investiţii în ultimele şase luni, în timp ce 18% au folosit-o pentru a-şi proteja datele financiare personale, iar 50% consideră că această tehnologie ar putea ajuta la detectarea şi preîntâmpinarea fraudelor financiare. În plus, 21% au declarat că utilizează agenţi AI pentru recomandări de produse financiare, iar 18% au spus că folosesc inteligenţa artificială pentru bugetare, gestionarea finanţelor gospodăriei şi sprijin în tranzacţionare.
„În România, accelerarea utilizării inteligenţei artificiale în decizii financiare face din guvernanţa AI o prioritate strategică, nu un exerciţiu de conformitate. Încrederea consumatorilor se construieşte prin reguli clare, transparenţă şi responsabilitate în utilizarea datelor. Companiile care investesc acum în guvernanţă solidă a AI vor putea scala inovaţia în siguranţă şi vor câştiga un avantaj competitiv real într-o piaţă încă în maturizare„, a afirmat Aurelia Costache, Partener, AI Lead, EY România.
Mai bine de o treime dintre respondenţi (37%) la nivel global au afirmat că ar considera ‘foarte’ sau ‘extrem de’ util ca inteligenţa artificială să ofere recomandări financiare personalizate pe baza datelor şi preferinţelor lor sau să automatizeze procesele de despăgubire şi de luare a deciziilor financiare. În ultimele şase luni, 14% dintre respondenţi au declarat că au permis inteligenţei artificiale să selecteze furnizori de servicii financiare în numele lor, în timp ce 11% au spus că au delegat către inteligenţa artificială gestionarea finanţelor lor, cu intervenţie umană redusă sau inexistentă.
„România reflectă aceeaşi schimbare evidenţiată în cercetările recente EY, unde inteligenţa artificială trece de la experimentare la decizii financiare cotidiene, dar cu contraste locale puternice. Avem deja o infrastructură financiară modernă, cu peste 26 de milioane de carduri bancare active, conform Băncii Naţionale a României, însă doar aproximativ o treime dintre români folosesc servicii de internet banking, conform datelor Eurostat. În acelaşi timp, diverse studii recente arată că aproape 7 din 10 români folosesc deja AI în viaţa lor de zi cu zi, ceea ce reflectă tendinţa globală identificată de EY, conform căreia consumatorii apelează la AI pentru ghidare şi luarea deciziilor. Totuşi, mai puţin de 20% o folosesc în mod regulat, iar mai puţin de 6% dintre companii au integrat-o într-un mod structurat, subliniind o provocare cheie pentru România: transformarea familiarităţii crescânde cu AI într-o adopţie de încredere, bine guvernată şi cu adevărat utilă, în special în domenii precum finanţele, unde încrederea şi transparenţa contează cel mai mult„, susţine Răzvan Pîrnac, Partener, Financial Services Risk Management, EY România.
Deşi adoptarea inteligenţei artificiale în serviciile financiare creşte per total, studiul a relevat variaţii semnificative între grupurile demografice. Utilizarea, utilitatea percepută şi nivelul de încredere sunt cele mai ridicate în rândul consumatorilor mai tineri, al persoanelor cu studii superioare şi al celor angajaţi cu normă întreagă.
Respondenţii din generaţia Z (14-29 de ani) înregistrează cel mai ridicat nivel de adoptare, 68% utilizând inteligenţa artificială pentru cel puţin un aspect al gestionării finanţelor, urmaţi de respondenţii mileniali (30-45 de ani), cu 65%.
Cu toate acestea, respondenţii mileniali sunt cei mai înclinaţi să utilizeze inteligenţa artificială pentru recomandări de produse financiare (31%), urmaţi îndeaproape de respondenţii din generaţia Z (30%), apoi de cei din generaţia X (46-61 de ani), cu 18%, şi de cei din generaţia baby boomer (62-80 de ani), cu 10%.
Respondenţii mileniali sunt, de asemenea, cei mai predispuşi să utilizeze inteligenţa artificială în situaţii de utilizare cu miză mai ridicată, inclusiv pentru detectarea fraudelor (37% dintre consumatori declară că utilizează inteligenţa artificială), recomandări financiare (43%) şi automatizarea procesului de despăgubire (41%). Prin comparaţie, în rândul generaţiei Z se înregistrează niveluri mai scăzute, 12% dintre aceşti consumatori afirmând că utilizează inteligenţa artificială pentru detectarea fraudelor şi 14% pentru recomandări financiare şi automatizarea procesului de despăgubire.
În rândul generaţiei X, 27% au declarat că utilizează inteligenţa artificială pentru toate cele trei situaţii de utilizare, iar, în rândul respondenţilor baby boomers, procentele sunt de 22%, 15% şi, respectiv, 17%, mai arată studiul.
Potrivit sursei citate, nivelurile mai ridicate de educaţie formală şi statutul de angajat cu normă întreagă sunt puternic corelate cu un nivel mai ridicat de încredere în inteligenţa artificială.
Aproximativ jumătate dintre consumatorii intervievaţi cu studii universitare de licenţă consideră că inteligenţa artificială este ‘foarte’ sau ‘extrem de’ utilă pentru detectarea fraudelor (50%), recomandări financiare (52%) şi automatizarea procesului de despăgubire (51%). Prin comparaţie, în rândul persoanelor cu studii liceale se înregistrează niveluri mai scăzute, în cazul cărora doar 28% dintre respondenţi utilizează inteligenţa artificială pentru detectarea fraudelor, iar 25% pentru recomandări financiare şi automatizarea procesului de despăgubire.
Datele studiului au relevat că 28% dintre respondenţii angajaţi cu normă întreagă la nivel global utilizează inteligenţa artificială pentru recomandarea produselor financiare, comparativ cu 23% dintre studenţi şi 7% dintre pensionari.
Studiul AI Sentiment Index se bazează pe cercetări realizate de organizaţia globală EY pentru a înţelege mai bine modul în care oamenii din întreaga lume folosesc inteligenţa artificială şi cum văd ei viitorul acesteia. În acest sens, EY Studio+ a desfăşurat un sondaj în rândul a 18.152 de persoane din 23 de ţări (Australia, Brazilia, Canada, China continentală, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Hong Kong, India, Irlanda, Italia, Japonia, Regatul Arabiei Saudite, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Singapore, Coreea de Sud, Suedia, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie şi SUA).
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 406.209 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 53,2 miliarde dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2025. Prezentă în România încă din anul 1992, EY furnizează, prin intermediul celor peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.
Sursa: Agerpres
