Un studiu publicat recent în Nature Communications aduce noi date experimentale despre modul în care dieta din primele etape ale vieții poate influența dezvoltarea circuitelor cerebrale implicate în reglarea apetitului și a metabolismului, notează Autoritatea Națională pentru Cercetare.
Studiul, realizat de echipe de la University College Cork și APC Microbiome Ireland, a analizat efectele unei alimentații bogate în grăsimi și zahăr asupra unor modele animale. Șoarecii expuși precoce la acest tip de dietă au prezentat, la vârsta adultă, modificări persistente ale comportamentului alimentar și ale activității unor regiuni din hipotalamus asociate controlului senzației de foame și echilibrului energetic.
„Aceste efecte sunt mediate, în mare măsură, prin axa intestin-creier (gut-brain axis), un sistem bidirecțional complex de comunicare în care microbiomul intestinal influențează funcționarea creierului prin nervul vag, metaboliți produși de bacterii (precum acizii grași cu lanț scurt) și neurotransmițători. În acest context, microbiomul acționează nu ca un simplu observator, ci ca un mediator activ între alimentația timpurie și programarea pe termen lung a comportamentului alimentar și a metabolismului cerebral„, explică Autoritatea Națională pentru Cercetare, într-o postare pe pagina oficială de facebook.
Cercetarea evidențiază și rolul microbiomului intestinal în aceste procese biologice. Intervențiile realizate prin administrarea bacteriei Bifidobacterium longum și a unor prebiotice au redus parțial modificările observate, sugerând existența unei relații active între alimentația timpurie, microbiom și dezvoltarea mecanismelor neurobiologice implicate în comportamentul alimentar.
Autorii subliniază că rezultatele provin dintr-un model animal și oferă în primul rând informații despre mecanisme biologice. „Totuși, cercetarea consolidează ideea că primele etape ale vieții reprezintă o fereastră critică pentru dezvoltarea metabolică și neurologică„, mai subliniază Autoritatea Națională pentru Cercetare.
