Parchetul federal din Germania susține că autoritățile ucrainene au ordonat sabotarea gazoductelor ruso-germane Nord Stream 1 și Nord Stream 2, la scurt timp după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Anunțul a fost făcut joi, la o zi după punerea sub acuzare a primului suspect în acest dosar.
Potrivit procurorilor germani, suspectul, împreună cu alți militari, ar fi elaborat un plan de distrugere a conductelor la solicitarea autorităților ucrainene. Gazoductele submarine au fost avariate în urma unor explozii produse în septembrie 2022.
Bărbatul, identificat anterior sub numele de Serhii Kuznețov, a fost arestat în Italia la 21 august 2025 și extrădat în Germania în luna septembrie. Acesta a declarat că, la momentul sabotajului, era comandant în armata ucraineană și că se afla în Ucraina în perioada respectivă.
Anchetatorii susțin că suspectul și complicii săi, printre care scafandri, un căpitan și un pirotehnist, au închiriat un iaht din Germania și s-au deplasat în apropierea insulei Bornholm, din Danemarca. De acolo, echipa ar fi amplasat încărcături explozive pe conducte, pe care ulterior le-a detonat.
Conform Parchetului german, scopul operațiunii a fost întreruperea pe termen lung a livrărilor de gaze naturale prin Nord Stream și reducerea veniturilor Rusiei din exportul de gaze, pentru a limita finanțarea războiului.
La momentul sabotajului, Nord Stream 2 nu intrase încă în exploatare. În schimb, Nord Stream 1 asigura, înainte de invazia rusă din Ucraina, aproximativ jumătate din necesarul anual de gaze naturale al Germaniei.
Gazoductele Nord Stream au fost intens criticate în ultimii ani, întrucât au contribuit la creșterea dependenței energetice a Europei de Rusia. După izbucnirea războiului, Uniunea Europeană a redus drastic importurile de hidrocarburi rusești, ceea ce a determinat o creștere semnificativă a prețurilor la energie.
Până în prezent, Ucraina nu și-a asumat responsabilitatea pentru sabotajul conductelor Nord Stream. Totuși, autoritățile de la Kiev au afirmat în repetate rânduri că orice acțiune care afectează capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul este considerată legitimă.