Angajații Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM) au protestat, joi, în fața sediului instituției din Portul Constanța, nemulțumiți de prevederile noii legi a salarizării. Oamenii spun că, după luni de promisiuni, s-au trezit cu salarii mai mici. Nemulțumirile lor nu se rezumă doar la salarii. Oamenii spun că lipsa de personal și subfinanțarea pun în pericol atât activitatea agenției, cât și intervențiile de salvare pe mare.
Sindicaliștii au dat ca exemplu intervenția de acum două zile, când echipajele ARSVOM au salvat cele 17 persoane aflate la bordul navei aflate în dificultate în apropierea Sulinei.
„SAR Artemis din Portul Constanța a plecat, iar SAR Apollo de la Sulina. Fiind distanța mai scurtă, SAR Apollo a putut să recupereze cele 17 persoane, dintre care 3 răniți, iar restul pe picioare.”
Potrivit liderului de sindicat, echipajul a fost nevoit să se bazeze inclusiv pe ajutorul persoanelor salvate.
„Colegii mei, fiind cu un număr limitat de personal, au fost ajutați de ceilalți de pe navă, care au fost salvați și erau apți pentru a-și putea ajuta colegii.”
Acesta spune că o navă de salvare ar trebui să aibă un echipaj mai numeros.
„Numai pentru personalul navigant trebuie să fie undeva la 5 persoane. La SAR Apollo sunt 3 persoane în momentul de față. (…) În momentul de față noi facem și grupă de intervenție și personal îmbarcat.”
„România nu ține la salvatorii civili”, a afirmat unul dintre participanți, care a atras atenția că echipajele ies în misiuni cu personal insuficient și în condiții dificile.
Nemulțumiri legate de noua lege a salarizării
Protestatarii spun că noua lege a salarizării îi dezavantajează și că, înainte de adoptarea unui nou act normativ, ar fi trebuit aplicată integral Legea 153/2017.
„Nemulțumirile sunt că legea salarizării, care vor să o pună guvernanții în practică, ne defavorizează, datorită faptului că în momentul de față coeficienții au scăzut, iar pe Legea salarizării 153 din 2017 nu s-a pus în practică în totalitate.”
Salvatorii spun că au mers atât la Ministerul Transporturilor, cât și la Ministerul Muncii și că au primit promisiuni că inechitățile vor fi corectate.
„Am primit promisiuni că inechitățile salariale vor dispărea și, surpriză, ne-a premiat, subliniez, ne-a premiat prin scăderea acestor coeficienți de salarizare.”
„Salariul meu este 3.300 de lei”
Protestatarii spun că înțeleg situația economică dificilă, însă cer măcar păstrarea puterii de cumpărare.
„Nu așteptăm creșteri miraculoase pentru că înțelegem că țara este într-un mare necaz (…). Dar măcar o actualizare cu inflația eu cred că ar fi de bun simț.”
Un economist angajat în cadrul ARSVOM a declarat că salariul său a scăzut deja de la 4.000 la 3.700 de lei și se teme că va fi redus din nou.
„Cât să ne mai scadă? Asta-i întrebarea. (…) Stăm și muncim pe baricade. Până când? Din ce trăiesc familiile noastre? E corect?”
Lucian Boris Alexe, președintele sindicatului și motorist în cadrul ARSVOM Constanța, spune că veniturile sunt deja foarte mici și că noua lege le-ar reduce și mai mult.
„Salariul meu în momentul de față, ca motorist în cadrul ARSVOM Constanța, este 3.300 de lei. (…) Până la legea salarizării s-ar putea să rămân cu 3.000 de lei.”
Întrebat cum reușește să continue în aceste condiții, acesta a răspuns:
„Munca este destul de grea, riscurile sunt majore, dar datorită faptului că ne-am asumat această meserie și cineva trebuie să facă și această meserie, mergem în continuare.”
Protestatarii spun că nu cer privilegii, ci condiții care să le permită să își facă meseria în siguranță și o salarizare pe măsura responsabilității pe care o au atunci când ies în larg pentru a salva vieți omenești.
„Sperăm să nu fie și a treia dronă”
Liderul de sindicat a vorbit și despre situația sediului ARSVOM, afectat în urma exploziei dronei din 2024.
„Pot să vă confirm că în momentul de față, după explozia dronei, nu s-a făcut nicio constatare. (…) Am fost și la Prefectură, am discutat cu domnul subprefect Șenol (…), dar rezultatele sunt zero. Sperăm să nu fie și a treia dronă, să nu mai putem da interviuri.”
Și alți angajați au reclamat faptul că sediul a fost reparat în mare parte prin improvizații, iar lipsa fondurilor afectează inclusiv întreținerea navelor și obținerea documentelor necesare pentru navigație.
Nave fără documente și lipsă de bani pentru reparații
Una dintre cele mai grave acuzații formulate la protest vizează lipsa fondurilor necesare pentru reînnoirea documentelor obligatorii ale navelor.
„Nu avem documente de navigație efectiv. Există ca o mașină care n-are registru”, a spus unul dintre angajați, explicând că unele nave nu pot ieși în misiune din cauza lipsei banilor pentru inspecțiile și autorizările periodice.
Acesta a adăugat că, în cazul în care o navă ar ieși fără documentele necesare, întreaga răspundere ar reveni comandantului.
La final, protestatarii au transmis că nu cer privilegii, ci condiții care să le permită să își facă meseria.