Nu vorbește nimeni despre Constanța, în scandalul național al drogurilor din școli. Așa că o vom face noi. Operațiunile „Laleaua” și „Meduza”, executate în sincron de Poliția Română și procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au dus la destructurarea unor bande de narcotraficanți care transformau elevii bucureșteni în dependenți de droguri și apoi în dealeri.
Ce veți citi în continuare nu este încă o analiză pe aceste acțiuni de succes ci o serie de dezvăluiri despre ce se întâmplă în Constanța și pe litoralul românesc, la sud și nord. Ancheta vine și ca un semnal de alarmă, înainte de startul sezonului estival și tare mult ne-am bucura dacă autoritățile locale și centrale ar lectura-o, așa cum o faceți dumneavostră, cititorii Observator Constanța.
Elevi la „ora de droguri”
Avem consum și trafic de droguri în cele mai prestigioase licee din Capitală dar și în Satu Mare, așa cum au demonstrat polițiștii și procurorii, în ultimele zile. Cu aceste informații, noi am vrut să ne interesăm și care este situația reală în școlile din municipiul și județul Constanța. Astfel, mai întâi am luat legătura cu George Drăgan, președinte la asociația Tomis Antidrog. Acesta ține legătura cu unitățile de învățământ și este în măsură să ne spună cum stau lucrurile în teren.
„Sigur că există cazuri în școlile din Constanța. Au tot fost spețe cu consum de droguri și să nu uităm ce am semnalat noi, tot pe linia drogurilor. În zona Constanței se practică și traficul la colet. Vin drogurile direct prin poștă.”, susține George Drăgan.
Așa că mai departe am luat legătura cu un profesor de la o școală din județul Constanța. Sub protecția anonimatului, cadrul didactic ne-a scos în evidență două mari probleme: profesorii, potrivit legii nu au voie să controleze elevii, chiar dacă simt miros de marijuana, în clasă, iar paznicii nici atât. Doar polițiștii sunt abilitați, însă la criza de 40.000 de posturi neocupate din Poliția Română, nu mai ai cum să te aștepți să mai vezi agenți la căutare de droguri, prin licee.
„Legal, teoretic nu avem voie să-i percheziționăm dar în practică îi mai percheziționăm, când e ceva suspect. Le scoatem ce au în ghiozdan, prin haine, controlăm. Nu putem să stăm așa și să nu facem chiar nimic, dacă simțim mirosuri ciudate pe holuri, în clase. Da, nu e voie să facem asta dar dacă ne pasă, o facem. Ce vă pot spune sigur este că suntem puțini cei care riscăm să facem pe polițiștii”, ne declară profesorul.
Se redeschide „Tabăra de droguri”
Dacă vi se pare grav ce am scris până acum, stați să vedeți ce ne așteaptă de la final de aprilie!
„Oricum, cele mai mari cantități se impart la petreceri private și la festivaluri, în toată aglomerația aia. Drogurile de acolo sunt fie consumate sau luate de acolo, ca să fie vândute după ce se termină aceste evenimente. Începe sezonul estival! ”, ne declară o sursă cu identitatea protejată.
Sursa citată mai sus se referă nu strict la județul Constanța ci la mai multe evenimente mari din țară. Acum, să ne gândim doar că pe finalul acestei luni vor avea loc două festivaluri celebre de muzică, unul în nordul și celălalt în sudul litoralului.
„Nu există un interes real, la nivelul statului, pentru rezolvarea acestei probleme. Asociațiile care se ocupă cu prevenția pe linia drogurilor nu primesc niciun ban din taxele pe viciu. În alte state se poate, la noi, nu. Mai mult, am monitorizat modul în care fac comunicările unele festivaluri de muzică din România și am văzut cum la aceste evenimente consumul de droguri nu numai că nu este descurajat, dar participanții, cei mai mulți dintre ei tineri, elevi sunt învățați cum să consume droguri. Sunt îndrumați, dacă tot se droghează, să se drogheze cu substanțe mai ușoare. Nu li se spune să nu folosească deloc, să nu consume, cum ar fi normal. Practic, primesc manuale de utilizare pentru droguri”, declară George Drăgan, președinte al asociației Tomis Antidrog.
Cum ajung drogurile pe piață și de ce nu reușim să reducem măcar din fenomen, ne explică cea mai avizată persoană, Cătălin Ţone, expert antidrog și şef al Serviciului Antidrog din Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti:
„Sunt preferate căile rutiere, dar avem și căi navele și aeriene, sistemul prin colet chiar. Ce am putea să facem, ca să diminuăm fenomenul? Să întărim controlul la frontiere și să avem și niște scanere care funcționează. Ar trebui câte un birou antidrog la fiecare punct de trecere a frontierei. Trebuie să fie întărite structurile de combatere teritoriale. Nu e normal ca pe raza unui întreg județ să fie doar doi, trei lucrători antidrog și aceștia să gestioneze problematica drogurilor chiar și la 300.000 de locuitori. Pe lângă toate aceste lucruri, prevenție nu se face.”, susține șeful BCCO.
Elev-consumator-traficant
Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, împreună cu procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au condus două operațiuni prin care au neutralizat o parte din rețeaua imensă care distribuie droguri în școli. Începem de la aceste informații de bază ca să explicăm apoi cum se transformă elevii în dealeri.
„Prin operațiunea Laleaua, procurorii și polițiștii au destructurat un grup infracțional format din tineri minori și majori care distribuiau droguri în centrul Capitalei. Au fost etnobotanice, cannabis, cocaină, ketamină sustrasă din circuitul veterinar. În acestă operațiune, doar la un traficant acasă s-au găsit șase tipuri de droguri.”, declară Cătălin Ţone.
Iată și cum se metamorfozează elevul în narcoman și narcotraficant:
„Sunt foarte multe situații de acest gen provocate de presiunea anturajului și de lipsa de informații, care să-i arate unde poate ajunge, din cauza consumului. Aceste lucruri îl transformă pe elev mai întâi în cosumator. Asta se practică în România, lipsa de informații. În plus, părinții nu sunt atenți, nu văd primele semne, iar profesorii nu știu cum să intervină. Toate aceste slăbiciuni ale sistemului fac ca adolsecentul să devină dependent, ia bani de la părinți, începe să fure, să se împrumute, ia bani de la bunici. Pragurile de dependență se succed foarte repede.”, ne detaliază Cătălin Ţone.
Cu fiecare elev racolat, rețeaua de traficanți își mărește „armata” și bugetul.
„Dealerul îl prinde pe elev transformându-l în dependent. Ca să-i mai dea doza săptămânală îi pune să găsească noi clienți. Așa devin transportatori de droguri iar în anumite cazuri, ne referim tot la consumatori tineri, aceștia au ajuns să fie folosiți chiar pentru a transporta drogurile de dincolo de granițele țării, pentru a le aduce apoi în România. Alții au fost puși să ducă din România în alte țări sau să înghită cașete cu droguri, punându-și sănătatea în pericol.”, mai explică expertul antidrog.
În finalul materialului mai tragem un semnal de alarmă, poate cel mai important din toată ancheta. În momentul de față, Poliția Română se confruntă cu cel mai mare deficit de personal din ultimii 30 de ani. Astfel, din păcate, pe drumurile publice, infractorii se pot plimba liniștiți cu cartușe de contrabandă sau altă marfă. Asta dacă, atenție reușesc să treacă de granița.
În aceste condiții, controalele la graniță sunt vitale pentru a ține relativ în control traficul de droguri. Însă, dacă reușim să intrăm în spațiul Schengen cu tot cu aceste probleme legate de efectivul poliției, atunci am putea asista la o explozie a traficului de droguri dar și mai grav, de carne vie. Asta pentru că mult hulita verificare la graniță va dispărea. Această verificare poate să salveze viețile femeilor răpite din sânul famililor pentru a fi obligate să se prostitueze peste hotare și poate preveni intrarea de noi droguri în țara noastră.
Discussion about this post