România nu are, în general, un grad mare de utilizare a substanţelor chimice în agricultură

România nu are, în general, un grad mare de utilizare a substanţelor chimice în agricultură în comparaţie cu alte state, dar există o problemă cu stocarea gunoiului din ferme, a declarat, într-o conferinţă de specialitate, Cristian Georgescu, manager public în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Ceea ce implementează Ministerul Agriculturii, prin intermediul Planului Strategic 2023-2027 este o politică publică. Ce pot să vă spun este că, faţă de programele anterioare de dezvoltare rurală 2007-2013, 2014-2020, Planul Strategic 2023-2027 a venit cu un element de noutate majoră, în sensul în care reuneşte pentru prima dată sub o singură umbrelă atât intervenţiile finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă, cât şi fondurile pentru dezvoltare rurală cu care fermierii erau familiarizaţi sub umbrela Programului de Dezvoltare Rurală. Vorbim despre 89 de intervenţii, dintre care 51 sunt intervenţii aferente plăţilor directe şi programele sectoriale din Pilonul 1, la care se adaugă 38 de intervenţii pentru dezvoltarea rurală. Aici vorbim de măsurile de investiţii în sectorul agricol, mediu şi climă etc.”, a spus Georgescu.

Potrivit oficialului, bugetele alocate diverselor proiecte este generos ‘la prima vedere’, pentru unele măsuri ‘mai generoase’, pentru altele ‘mai puţin’.

„Din perspectiva finanţărilor disponibile pentru intervenţiile Pilonului 1 finanţarea este undeva în jurul a 9,8 miliarde de euro. În ceea ce priveşte finanţarea intervenţiilor de dezvoltare rurală, bugetul este undeva în jur de 5,78 de milioane de euro. La acestea se mai adaugă în jur de 150 de milioane de euro pentru programele sectoriale, care trebuie să acopere o gamă foarte largă de nevoi din sectorul agricol. La prima vedere, bugetul este generos, dar dacă facem apoi o discuţie mai aplicată, sumele sunt pentru unele măsuri generoase, pentru altele mai puţin, în funcţie de cum au fost identificate în procesul de elaborare. Ca să vă dau un exemplu concret pentru măsurile de mediu şi climă, în general, contribuţia este undeva de peste 35% din bugetul programului. Se mai adaugă apoi o contribuţie de 5% pentru programul unde sunt finanţate foarte multe proiecte interesante dezvoltate de către comunitatea locală şi apoi sunt multe multe alte intervenţii – în sectorul tehnic, procesare, consiliere, digitalizare care sunt finanţate cu anumite bugete disponibile la momentul respectiv”, a menţionat reprezentantul MADR.

Întrebat cum se prezintă situaţia în agricultura românească din punct de vedere al neutralităţii climatice, Georgescu a precizat că ‘România nu are, în general, un grad mare de utilizare a substanţelor chimice în agricultură în comparaţie cu alte state’, dar că există o problemă cu stocarea gunoiului din ferme.

„Încercăm foarte mult să îi conştientizăm pe fermieri că este nevoie de facilităţi moderne de stocare a acestui gunoi, să nu mai arunce oriunde este teren disponibil. Încercăm să le dăm un punctaj suplimentar dacă implementează proiecte cu componente de investiţii prietenoase cu mediu. Vorbim de reciclare, de reciclare biomasei, de principii de economie circulară. Încercăm foarte mult să încurajăm reutilizarea deşeurilor şi valorificarea acestora. Sunt multe elemente punctuale care agregate duc la acest obiectiv, de a îmbunătăţi componenta de protecţie a mediului”, a susţinut Cristian Georgescu.

Reducerea risipei alimentare, obiectivele Pactului Verde European şi rolul digitalizării fermelor sunt câteva dintre temele ce vor fi abordate în cadrul conferinţei ‘Eat Smart: Agricultura neutră climatic’, organizată miercuri de publicaţia Green Report.

Sursa: Agerpres