O meserie frumoasă, dar pe care nu o faci fără un strop de nebunie și o mare de pasiune! Așa poate fi caracterizată în câteva cuvinte meseria de scafandru. Puțini sunt cei care se mai încumetă să o practice, însă cei care aleg acest drum, recunosc că nu este deloc ușor. E nevoie de multă muncă, antrenamente, condiție fizică bună și un psihic extrem de stabil. Doar așa te poți scufunda în adâncuri și poți salva viața semenilor.
Astăzi de ziua scafandrului român, cei mai destonici salvatori de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dobrogea au fost premiați pentru devotamentul lor, dar mai ales pentru misiunile duse la bun sfarșit.
George este de fel din Suceava. Acolo a copilărit, însă viața l-a dus apoi pe drumuri pe care nici măcar el nu se aștepta. A ajuns la Constanța, iar faptul că a făcut înot de mic i-a influențat decisiv cariera. Din 2014 este instructor la Centrul de Scafandri din cadrul Inspectoratului Pentru Situații de Urgență Dobrogea. Nu i-a fost ușor. Au fost 9 ani de muncă, antrenamente, și misiuni ale căror număr l-a pierdut deja.
„Să fii scafandru nu e greu dacă îți place, dar mediul hiperbar e diferit. E frumos, dar prezintă hazardele lui. Trebuie luate în considerare riscurile care pot surveni. Mintea este unealta cea mai importantă, trebuie să fi pregătit pentru orice risc, ești singur acolo și nu te poate ajuta cineva foarte repede. Au fost situații dificiele pentru că nu intervenim în condiții ideale, mediul ne solictă, dar alătauri de colegii mei am ieșit de fiecare dată fără incidente și sănătoși”, a precizat plt. Adj. George Grosu, instructor la Centrul de Scafandri ISU Dobrogea, subofiter ISU.
Recunoaște că intervențiile lor, de regulă, nu se încheie cu un deznodământ fericit, însă atunci când reușesc să salveze o viață, satisfacția este la cote maxime.
„Intervenițiile la noi nu sunt în cazuri fericite. Perioada de căutare, factorul uman determină ca intervenția noastră să fie una mai puțin fericită. Îmi aduc aminte de o fetiță, un factor important a fost apa rece unde ea s-a înecat. S-a putut interveni, a fost resuscitată, dar ulterior am aflat că nu a supraviețuit”, povestește plt. Adj. George Grosu.
„În general îmi e greu să vorbesc despre un coleg. Noi suntem o echipă, ne vine mai ușor la o intervenție avem încredere, ne bazăm unul pe celălalt toți colegii”, declară col. Marian Ciulei, comandant la Centrul de Scafandri ISU Dobrogea.
De ziua scafandrului român devotamentul acestor oameni a fost astăzi apreciat de superiorii care le-au oferit diplome în semn de respect.
„Ei trebuie să fie atât din punct de vedere al pregătirii la un nivel foarte ridicat, cât și al pregătirii psihologice. Misiunile sunt dificiele cu încărcătură emoțională și ca să depășească momentul respectiv au nevoie de o tărie de caracter mare”, punctează col. Cristian Amarandei, comandant al ISU Dobrogea.
Tot astăzi sunt sărbătoriți și scafandrii militari. Ca un omagiu adus celor care au pierit în adâncuri în încercarea de a salva vieți, un scafandru militar din Constanța a inaugurat o expoziție de obiecte peronale, care cuprinde echipamente vechi folosite de scafandrii români grei și autonomi, documente și fotografii cu misiunile pe care aceștia le-au avut.
Pascale Roibu, scafandru militar, este un scafandru greu, tip de echipament folosit de când a apărut meseria la nivel Mondial în 1800. Este un model sovietic, este format din cască și guler realizate din cupru, costumul foarte rezistent, bocancii – în total un costum are peste 60 de kilograme.
Istoria recentă a arătat că rolul scafandrilor militari români a fost apreciat în exerciții naționale și internaționale, aceștia dând dovadă de o pregătire de înalt nivel.
Discussion about this post