Proiectul Ticketing Naţional II ar putea fi lansat în prima parte a anului viitor

Proiectul Ticketing Naţional II ar putea fi lansat în prima parte a anului viitor, iar prin intermediul acestuia se vor putea cumpăra titluri de călătorie de la orice magazin din mediul rural, a explicat, joi, Ştefan Roşeanu, preşedintele Autorităţii pentru Reformă Feroviară.

„Deja de aproape 2 ani de zile am testat funcţionalitatea acestui sistem (biletul integrat – n.r.)  şi suntem pregătiţi să ne extindem la nivel naţional. Am învăţat o serie de lucruri din acest proiect, care au stat la baza unui proiect care are numele de cod în Ministerul Transporturilor Ticketing Naţional II, unde avem un parteneriat între ARF, Telecomunicaţii CFR, Informatică Feroviară şi CFR SA, prin care vom construi în perioada următoare, cu ajutorul fondurilor europene din Programul de transport, un backbone naţional de ticketing, orientat preponderent către feroviar, dar interoperabil, deschis către orice operator de transport şi orice autoritate de transport public din România”, a spus Ştefan Roşeanu, la Reuniunea Operatorilor, Producătorilor şi Autorităţilor din Transportul Public (ROPAT), eveniment organizat de Asociaţia Română pentru Smart City.

El a menţionat că acesta se bazează pe echipamente electronice montate la nivelul staţiilor de cale ferată, de mai mare şi de mai mică dimensiune. Extinderea se va face cu ajutorul Telecomunicaţii CFR, astfel încât să se asigure funcţionarea la nivelul întregii reţele fără probleme şi extinderea serviciilor la nivelul comunităţilor din România, care nu au acces întotdeauna la un serviciu de transport public bazat pe o caserie.

„Vom avea şi o componentă socială în care, la nivelul localităţilor rurale, vom distribui unor gestionari de buticuri, unor mici IMM-uri din sat, unde omul este învăţată să se ducă să-şi cumpere pâinea, de regulă este şi căsuţa poştală a satului, vor avea un POS de unde vor putea să cumpere bilete. Pe baza standardelor care vor fi publicate după modelul celor dezvoltate în cadrul regulamentelor de ITS orice autoritate locală va putea să interfaţeze în acest sistem, astfel încât titlurile de călătorie locale să fie valabile şi pe sistemele feroviare şi viceversa, şi orice român, orice vizitator al României să poată să îşi construiască fluent călătoria de la A la Z. În acest moment, suntem în faza de finalizare a studiului de fezabilitate solicitat de către finanţatorul european”, a spus  Ştefan Roşeanu..

El a afirmat că prima fază a proiectului presupune o investiţie de peste 30 de milioane de euro în echipamente şi în software.

„Vom începe, preconizăm, proiectul pilot pe linia Bucureşti Ploieşti în prima parte a anului viitor şi după rafinarea elementelor de programare vom extinde proiectul eşalonat de-a lungul magistralelor şi liniilor secundare”, a declarat Ştefan Roşeanu.

De asemenea, el a menţionat că încep să vină de luna viitoare primele terenuri de lung parcurs, iar după rezolvarea contestaţiilor din acest moment se va putea trece şi la semnarea şi primului contract pentru 62 de trenuri de scurt parcurs, trenuri care deservesc comunităţile locale.

„În zilele următoare vom porni un alt proiect pe partea să spunem de măsuri soft. Se cheamă introducerea mersului cadenţat între marile oraşe din România. Deci, practic, pentru utilizarea corectă atât a acestor trenuri pe care le cumpărăm noi, cât şi pentru trenurile pe care le deţin operatorii feroviari existenţi sau care vor intra pe piaţa din România, vom stabili în jurul fiecărui oraş care este necesarul de transport astfel încât navetiştii de toate categoriile să poată să se bucure de aceste servicii. Avem iarăşi o experienţă foarte bună şi cu multe puncte câştigate din linia de cale ferată Bucureşti-Otopeni, pe care, prin eforturi comune (…) am transformat-o în prima linie de tren metropolitan al României. Practic, este prima linie unde avem un serviciu non-stop 24 de ore. Cadenţa la 40 minunte între trenuri. Încercăm, în urma unor mici investiţii pe care trebuie să le facă colegii noştri de la infrastructură, vom creşte cadenţa la 30 de minute astfel încât să fie o  perioadă predictibilă”, a spus Ştefan Roşeanu.

El a afirmat că acesta a fost singurul punct care a fost „criticat” de către utilizatorii care sunt din ce în ce mai mulţi ai acestui serviciu.

„Altfel, avem deja oameni care din cele două localităţi deservite, Otopeni şi Mogoşoaia, au început să folosească acest tren ca un ‘tramvai’ al Ilfovului. M-am intersectat eu, deci nu vorbesc din poveşti, cu mame cu cărucior care s-au dus la tren, s-au suit în tren şi au venit la plimbare în Bucureşti. S-au întors după o oră la Mogoşoaia, după ce au avut o plimbare în Bucureşti. M-am intersectat cu oameni care se duceau pe aeroport la Otopeni şi mi-au spus ‘dacă mai am 5 – 6 ore până la aeroport stai că mă întorc până în bar la Mogoşoaia să beau o bere şi mă duc după aceea la ora 10:00 să-mi iau avionul’. Deci sunt lucruri care construiesc, ca să ne întoarcem la tema întâlnirii de astăzi, construiesc un oraş cu adevărat smart”, a mai spus  Ştefan Roşeanu.               

Prezent la eveniment, Mihai Barbu, director general Telecomunicaţii CFR, a afirmat că această companie are cea mai mare reţea infrastructură de fibră optică din România, de peste 6.000 km.