Povestea emoţionantă a unui bărbat întemniţat pentru că purta cravată a devenit primul film armean care a ajuns pe lista scurtă a nominalizărilor la premiile Oscar, în categoria lungmetraje internaţionale.
„Majoritatea filmelor despre Armenia tind să se învârtă în jurul genocidului. Am vrut să realizez un film care să fie plăcut pentru armeni şi care să aibă legătură şi cu cei care nu sunt armeni”, a declarat actorul american Michael A. Goorjian, care a semnat regia şi scenariul peliculei. El este, de asemenea, protagonist în această producţie.
Filmat în Armenia, cu o distribuţie şi o echipă preponderent locale, „Amerikatsi” (american, în armeană) este, totodată, o încercare de a revitaliza industria cinematografică a ţării, care şi-a pierdut traiectoria după obţinerea independenţei faţă de Uniunea Sovietică, în 1991.
„În film este vorba despre supravieţuire şi despre rezilienţă. În pofida decorului, (filmul) este foarte plin de speranţă şi jucăuş”, a declarat Goorjian, al cărui tată era armean.
Pelicula relatează povestea lui Charlie, un american care se repatriază în Armenia sovietică după cel de-al Doilea Război Mondial şi ajunge în închisoare din cauza cravatei sale.
Din celula în care se află, Charlie realizează că poată să vadă interiorul unui apartament din apropiere şi trăieşte indirect prin viaţa cuplului de acolo.
Realizarea filmului a fost în sine un test de inventivitate, notează Reuters.
Filmările, întrerupte din cauza pandemiei de COVID-19, au durat aproximativ şapte luni, fiind încheiate în iulie 2020, când au izbucnit conflicte la frontieră, între Armenia şi Azerbaidjan.
„Aveam (membri din) distribuţie şi echipe care s-au dus şi au luptat în acel război. Şi astfel realizarea acestui film a fost, cu siguranţă, o provocare. Dar toate obstacolele cu care ne-am confruntat aş spune că l-au făcut, de fapt, un film mai bun”, a precizat Goorjian.
Într-un context în care tensiunile internaţionale şi recesiunea economică domină titlurile, „Amerikatsi”, care a avut premiera la Festivalul de Film de la Woodstock în 2022, a exploatat nevoia umană de pozitivitate.
Sursă: Agerpres
Discussion about this post