Companiile, dar şi angajaţii, vor putea gestiona mai uşor cazurile de hărţuire sexuală sau morală la locul de muncă, după ce Guvernul a publicat normele de aplicare a legislaţiei în vigoare.
Toate instituţiile vor fi obligate să instituie comisii interne, ca să-şi instruiască salariaţii.
Conform metodologiei, harțuirea sexuală la locul de muncă poate să se refere atât la violenţă fizică, contact fizic nedorit, solicitarea favorurilor sexuale, dar şi la conduita verbală, comentarii privind aspectul, vârsta, viaţa privată a unui angajat, comentarii sau glume de natură sexuală.
Din punct de vedere psihologic, femeia hărţuită trece printr-un adevărat calvar. Pe de o parte se simte neputincioasă, pe de altă parte este deranjată, speriată şi furioasă din cauza avansurilor primite de la un coleg sau de la un şef. Începe să meargă cu groază la un serviciu care îi făcea plăcere, pentru că nu ştie cum să evite persoana respectivă. Se simte prinsă într-o capcană.
Psihologii spun că atunci când o femeie este victimă a hărţuirii sexuale trebuie să vorbească despre asta şi că nu este o ruşine ca o angajată să arate bine sau să se îmbrace într-un anumit fel.
În cazul harțuirii morale, definite ca orice comportament care are ca scop sau efect lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, sau chiar afectarea sănătăţii fizice sau mentale, documentul face referiri la conduita ostilă, comentariile verbale sau acţiunile şi gesturile nedorite.
Intră la capitolul hărţuire şi invitaţiile sociale repetate şi nedorite la diverse întâlniri, întrebările nejustificate legate de vârstă sau starea civilă, observaţiile exagerat de familiare, trimiterea de mesaje umilitoare, prin telefon, e-mail sau alte mijloace.
Efectele acestor (micro)agresiuni la locul de muncă au efecte vizibile asupra angajaţilor şi, implicit, asupra organizaţiei: „Se ajunge la stimă de sine scăzută, stres, scădere a performanţei şi, nu în ultimul rând somatizarea acestor trăiri în boli sau în apariţia burnoutului.
La nivel de societate, este nevoie de educaţie. Avem foarte mare nevoie de acţiuni concrete aici dacă ne dorim ca peste 20 de ani copiii noştri să nu spună aceleaşi poveşti dureroase despre relaţii de muncă toxice şi burnouturi pe bandă rulantă. Avem nevoie să ne raportăm sănătos la muncă şi să relaţionăm sănătos cu cei din jur, atât în viaţa personală, cât şi cea profesională.
Româncele pot recurge la soluţii legale pentru a se proteja de hărţuirea sexuală, dar foarte puţine cazuri ajung în instanţă. Angajatele care fac plângeri în acest sens sunt foarte puţine, iar asta pentru că se simt vinovate ori se tem că nu vor fi crezute, spun psihologii.
În ultimii trei ani, la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării au fost înregistrate 41 de dosare de hărţuire la locul de muncă.
