NATO a aprobat grupul de luptă care va fi poziționat în România. Klaus Iohannis a precizat că acest grup de luptă a fost solicitat de România și Franța va fi națiunea cadru, urmând să aibă loc negocieri pentru a vedea cine mai trimite trupe. Alte trei grupuri vor fi desfășurate în Bulgaria, Ungaria și Slovacia.
Misiunea principală a acestor grupuri permanente este de descurajare, fiind vorba de militari care au fost în zonele de conflict, și de antrenamente cu armata statului respectiv, pentru schimb de experiență.
Din fiecare grupă de luptă fac parte militarii țării gazdă, la care se adaugă militari din țările contributoare – aceștii militari sunt conduși de o națiune-cadru.
În aceste patru țări există o prezență permanentă, gata de luptă, formată din militari din mai multe țări, care se schimbă la fiecare șase luni.
NATO a desfășurat primele patru grupuri de luptă multinaționale în patru țări din Flancul Nord-Estic: Estonia, Letonia, Lituania și Polonia după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, în 2014. Au devenit pe deplin operaționale în 2017, iar la ele participă în prezent aproape 5.000 de militari din Europa, SUA și Canada.
În prezent, în România sunt circa 3.300 de militari aliați, din care 1.000 de americani.
Este clar că, la Bruxelles, de departe una dintre cele mai importante decizii luate de către liderii NATO a fost aceea de înființare de grupuri de luptă, adică trupe permanente, în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia. În acest fel, practic NATO întărește apărarea din regiunea Mării Negre, transformată de invazia rusă din Ucraina, într-o zonă extrem de periculoasă. Cei 30 de șefi de state din statele NATO au mai decis intensificarea pregătirilor pentru eventualele amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare. Vor fi intensificate pregătirile în acest sens, iar liderii NATO au acuzat Rusia de comiterea de crime de război și au condamnat invazia în Ucraina. De asemenea, aliații NATO au anunțat că vor continua să furnizeze Ucrainei asistență în securitatea cibernetică și protecție împotriva amenințărilor de orice tip. Nu a fost uitată nici China, căreia aliații NATO i-au cerut să se abțină de la furnizarea către Rusia de ajutor economic sau militar. La final, șefii statelor membre NATO au mai afirmat faptul că vor apăra orice aliat, așa cum prevede Articolul 5.
Astăzi, premierul României, Nicolae Ciucă, în cadrul ședinței de guvern, a ținut să aducă în discuție decizia NATO de înființare a încă patru battlegroup-uri pe Francul de Est, unul dintre ele fiind în țara noastră. Astfel, măsurile de descurajare și apărare au fost luate cu scopul de a obține un echilibru.
„Am revenit aseară de la summit-ul excepțional la care am participat în cadrul delegației conduse de domnul președinte. Sunt câteva aspecte pe care vreau să vi le aduc la cunoștință. Primul este cel legat de decizia de înființare a încă patru battlegroup-uri pe Flancul de Est: unul dintre ele va fi în România. Practic, s-a luat decizia, într-un demers pe care țara noastră l-a făcut cu mult timp în urmă, în sensul în care am dorit ca măsurile de descurajare și apărare pe Flancul de Est să fie cât mai echilibrate și în măsură să asigure securitatea credibilă pentru întreg Flancul Estic. Cea de-a doua decizie, de asemenea foarte importantă, este aceea de revedere a elementelor conceptuale, astfel încât NATO să fie în măsură să pregătească și să organizeze descurajarea și apărarea Alianței pe termen lung, concept ce va fi discutat și aprobat la summit-ul de anul acesta de la Madrid”, a declarat astăzi Nicolae Ciucă, în sedința de Guvern.
Discussion about this post