Geamia Hunchiar poarta o importanță mare asupra Constanței, fiind cel mai vechi edificiu de cult musulman al orașului.
Istoria sa începe în secolul al XIX-lea în Constanța, care ocupă doar zona peninsulară, actuală zonă de la Cazino, până aproape de Muzeul de Artă Populară.
Această zonă era înconjurată de un zid apărător ce a fost distrus între anii 1828 și 1829, rezultând într-un morman de pietre albe din care a fost înălțată în anul 1867, frumoasa geamie Hunchiar, al cărei nume înseamnă „guvernator” în limba turca.
Cu o arhitectură specifică stilului maur, geamia are un edificiu simplu, alcătuit dintr-un corp principal pătrat, care adăpostește sala de rugăciuni și un minaret (echivalentul clopotniței din bisericile creștine) înalt de 24 de metri, prevazut în partea superioară cu un cerdac.
Din minaretul geamiei se face zilnic chemarea la rugăciune. Chemarea este făcută de către preotul musulman, imamul, și este rostită în limba arabă. Astăzi, imamul se folosește de difuzoare, pentru a răspândi chemarea la rugăciune.
Geamia Hunchiar a întâmpinat multe probleme, fiind serios avariată în timul celui de-Al Doilea Război Mondial, eveniment care a condus la închiderea sa, urmând sa fie renovată de reprezentanții cultului islamic, în anul 1990.
În interiorul său, se află o sală modestă, pătrată, întrebuințată rugăciunii. Podeaua sa este acoperită de covoare persane, iar pereții sunt goi, fără picturi religioase, fiind înfrumusețați doar de tablouri cu versete din cartea sfântă Coran.
Mihrabul, locul de unde imamul redă slujbele religioase, este principalul element de cult, ce reprezintă o nișă în perete, fiind învelită într-o faianță specială, adusă din Turcia, inscripționată cu versete din Coran.
Însuși președintele Turciei a dăruit un cadou special acestei geamii, acesta fiind covorul persan roșu lucrat manual, ce este regăsit dinaintea mihrabului, care este mereu orientat către Mecca, orașul sfânt al musulmanilor.
În dreapta mihrabului, este situat locul de unde imamul predică vinerea și sâmbăta, numit minbar. Acesta este un balcon de lemn cu trepte, numărul scărilor fiind întotdeauna impar, variind în funcție de mărimea lăcașului de cult și reprezintă calea lui Allah.
Discussion about this post