În timp ce mulți experți se concentrează pe creșterea actuală a prețurilor globale la țiței, există un șoc și mai important care necesită atenția întregii lumi: creșterea actuală a prețurilor la produsele alimentare la nivel mondial.
Recentele creșteri ale prețurilor la alimente cauzate de conflictul dintre Rusia și Ucraina duc deja la probleme de securitate alimentară în întreaga lume, deoarece războiul intensifică crizele alimentare existente și crește probabilitatea de foamete în mai multe părți ale lumii, explică Phillip Braun – profesorul de finanțe la Școala de Management Kellogg, SUA – într-o analiză publicată în Forbes.
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că, în cazul în care războiul va duce la o reducere prelungită a exporturilor de alimente din partea Ucrainei și a Rusiei, numărul persoanelor subnutrite la nivel mondial ar putea crește cu 8-13 milioane. Penuria de alimente este deja acută în Africa de Est, care a avut trei ani de secetă până la această criză. Având în vedere contextul actual al schimbărilor climatice și al secetei, al penuriei de alimente existente și al creșterii populației globale, nu ar trebui să subestimăm impactul pe care războiul dintre Rusia și Ucraina îl are și va continua să îl aibă asupra lumii. Acesta va împinge unele țări în foamete și mulți oameni vor muri.
Țările dezvoltate vor înregistra probabil o inflație și mai mare, o creștere a șomajului și o scădere a creșterii economice, la fel cum s-a întâmplat în urma șocurilor prețurilor la alimente din anii 1970 – care, la vremea respectivă, au fost cele mai mari pe care le-a văzut lumea vreodată . Cu toate acestea, țările dezvoltate vor fi nevoite să ofere ajutor umanitar, inclusiv alimente, pentru a contribui la atenuarea foametei și a suferinței la nivel mondial.
Dimensiunea șocului prețurilor la alimente
Până în prezent, actuala creștere bruscă a prețurilor la alimente este a doua cea mai mare creștere pe care a înregistrat-o SUA în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. Rusia și Ucraina sunt doi dintre cei mai importanți exportatori de produse agricole de bază din lume. Războiul a închis porturile ucrainene, iar Rusia are dificultăți la export din cauza sancțiunilor financiare impuse de SUA și aliații săi. Întreruperea acestor produse agricole este devastatoare pentru securitatea alimentară a multor națiuni.
Rusia deține o cotă de piață de 18% din exporturile globale de grâu, în timp ce Ucraina are o cotă de piață de 10%. În ceea ce privește orzul, Rusia are o cotă de piață de 14%, iar Ucraina de 12%. În ceea ce privește uleiul de floarea-soarelui, Ucraina este cel mai mare exportator global, cu o cotă de piață de 37%, în timp ce Rusia are o cotă de piață de 26%. Rusia este, de asemenea, un exportator important de îngrășăminte, transportând aproximativ 17% din oferta globală.
Întreruperea aprovizionării rusești și ucrainene exacerbează creșterea prețurilor la produsele alimentare, care au început să crească din a doua jumătate a anului 2020, așa cum este măsurat de indicele prețurilor la alimente al FAO. De atunci, prețurile la alimente au urcat cu 54% până în februarie. Efectul inițial al războiului asupra prețurilor la alimente a început la sfârșitul lunii februarie și pare să fi atins punctul culminant, cel puțin pentru unele produse, la începutul lunii martie.
Prețurile la grâu au crescut de la jumătatea anului 2020, apoi au sărit de la maximul deja istoric cu încă 42% între sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie. De atunci, prețurile la grâu au scăzut cu 21%, dar rămân la niveluri ridicate. La scurt timp după invazia rusă în Ucraina, prețul uleiului de floarea-soarelui a sărit de 215%. Prețul îngrășămintelor azotate din Rusia a crescut cu 300% de la începutul anului 2021, inclusiv o creștere de 128% din septembrie anul trecut.
Efectul global
Grâul este un produs de bază important în majoritatea țărilor, iar 11 țări importă 70% din grâul lor din Rusia și/sau Ucraina, iar 30 de țări importă 30% sau mai mult. Printre țările afectate se numără Egiptul, Turcia și Somalia, Egiptul impunând deja controlul prețurilor la pâine, iar Somalia suferă deja de foamete. În ceea ce privește îngrășămintele, printre cele cinci țări care importă peste 50% din îngrășăminte din Rusia se numără Honduras, Serbia și Mongolia. Scăderea ofertei globale de ulei de floarea-soarelui ar avea un impact asupra marilor importatori, inclusiv India, Uniunea Europeană, China și Turcia.
Deoarece Africa de Est importă 90% din grâul său din Rusia și Ucraina, Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite se așteaptă ca Etiopia, Kenya, Somalia și Sudanul de Sud să fie cele mai afectate de șocul prețurilor la alimente. Aceste și alte țări se află deja într-o criză alimentară în urma a trei ani de secetă severă, a pandemiei și a conflictelor în curs, în special în Africa de Est. După cum a declarat Gabriela Bucher, director executiv al Oxfam International, „Criza din Ucraina, care provoacă atât de multă suferință acolo, amplifică, de asemenea, suferința în întreaga lume”.
Efectul asupra Statelor Unite
Actualul șoc al prețurilor la alimente nu este nici primul și nici cel mai mare pe care îl resimte SUA. Potrivit Indicelui prețurilor la alimente al FAO, cel mai mare șoc al prețurilor la alimente la nivel mondial a avut loc între 1973 și 1974, când prețul alimentelor a sărit cu aproape 100%, din cauza pierderilor de recolte și a epuizării stocurilor globale. În 1978, a avut loc un alt șoc al prețurilor la alimente, care a dus la o creștere de 36% a indicelui FAO al prețurilor la alimente între sfârșitul anului 1977 și sfârșitul anului 1980.
Specialiștii susțin că e nevoie de acțiune, fără întârziere
Efectul actualei creșteri bruște a prețurilor la alimente ar putea provoca o creștere a șomajului și a inflației în SUA, însă impactul global asupra siguranței alimentare în întreaga lume necesită cea mai mare atenție. Având în vedere impactul pe care războiul dintre Rusia și Ucraina îl are deja asupra prețurilor mondiale ale alimentelor, țările care se bazează în mare măsură pe produsele agricole rusești și ucrainene vor trebui să găsească surse alternative pentru a-și asigura necesarul de alimente. În plus, este imperativ ca națiunile dezvoltate să răspundă rapid la aceste crize.
După cum afirmă FAO, „Impactul conflictului asupra securității alimentare a grupurilor vulnerabile necesită o monitorizare în timp util și intervenții de protecție socială bine direcționate, pentru a atenua dificultățile cauzate de conflict și pentru a favoriza o redresare rapidă „.
Discussion about this post