Lupta pentru un aer mai curat pare să fie tot mai dificilă, iar datele recente arată că doar 7 țări din lume au reușit anul trecut să respecte standardele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind calitatea aerului. În schimb, multe alte state se confruntă cu niveluri alarmante de poluare, iar o decizie recentă a SUA de a opri un program global de monitorizare face și mai complicată obținerea unor date precise despre această problemă.
Potrivit datelor publicate de IQAir, doar Australia, Noua Zeelandă, Bahamas, Barbados, Granada, Estonia și Islanda au reușit să mențină nivelurile de poluare sub limita recomandată de OMS.
La polul opus, Ciad și Bangladesh au fost cele mai poluate țări din lume în 2024, cu un nivel al particulelor poluante de peste 15 ori mai mare decât standardele OMS. Pakistan, Republica Democratică Congo și India completează topul celor mai afectate țări.
India, deși a reușit o reducere modestă de 7% a nivelului de particule PM2.5 față de anul precedent, rămâne în continuare una dintre cele mai poluate țări. De altfel, 12 dintre cele mai poluate 20 de orașe din lume se află în India, iar Byrnihat, un oraș industrial din nord-est, deține tristul record global, cu o concentrație de 128 de micrograme de PM2.5 pe metru cub, mult peste limita de 5 micrograme recomandată de OMS.
Departamentul de Stat al SUA a decis să renunțe la programul său global de monitorizare a calității aerului, invocând motive bugetare. Acest program furniza date esențiale pentru țările din Asia și Africa, unde infrastructura de monitorizare este deficitară. Christi Chester-Schroeder, reprezentant al IQAir, avertizează că această decizie afectează grav capacitatea țărilor africane de a monitoriza poluarea, în condițiile în care senzorii montați de SUA în ambasade și consulate reprezentau singura sursă de date în timp real pentru multe dintre ele.
Christa Hasenkopf, director în cadrul Institutului pentru Politici Energetice al Universității din Chicago (EPIC), a subliniat că peste 34 de țări vor pierde accesul la date de încredere despre poluare, ceea ce poate duce la o degradare a calității aerului și implicit la o creștere a riscurilor pentru sănătate.
Impactul poluării aerului este devastator. Potrivit raportului „State of Global Air 2024”, realizat de Health Effects Institute și Institute for Health Metrics and Evaluation, în 2021, poluarea aerului – atât atmosferică, cât și din interiorul locuințelor – a fost principalul factor de risc de mediu pentru sănătate, fiind responsabilă pentru 8,1 milioane de decese premature la nivel mondial.
