Dacă e ceva ce internetul a perfecționat în ultimii ani, nu e neapărat accesul la informație, ci viteza cu care se pot răspândi aberațiile. Cel mai recent exemplu, în ultimele zile, când în urma protestelor din 9 martie au început să circule pe rețelele sociale tot felul de bazaconii, de la „jandarmi importați din Franța” până la „drone care aruncă gaze lacrimogene”.
Unul dintre cele mai absurde mesaje care circulă pe TikTok și Facebook susține că „peste 30% din efectivele Jandarmeriei nu sunt români, ci aduși probabil din Franța”. O teorie atât de ridicolă încât te face să te întrebi dacă cei care o cred au deschis vreodată o carte de legislație sau măcar au urmărit o știre serioasă. Conform legii, angajarea în Jandarmeria Română este condiționată de cetățenia română și domiciliul în România, iar orice încercare de a insinua altceva nu este doar falsă, ci și extrem de periculoasă pentru modul în care oamenii își formează opiniile.
Dar asta nu este singura gogoașă servită publicului avid de conspirații. În aceeași campanie de dezinformare au fost lansate și alte afirmații la fel de fanteziste, cum ar fi:
- „Jandarmii au bătut femei” – fără vreo dovadă concretă, dar perfect capabilă să stârnească furie și emoție.
- „Jandarmii au folosit gloanțe de cauciuc și grenade lacrimogene” – în realitate, nu există nicio dovadă că s-ar fi tras gloanțe de cauciuc.
- „Jandarmii au adus agitatori pentru a provoca violențe” – aceeași teorie reciclată la fiecare protest, fără niciun fel de probe.
- „Jandarmii au bătut oameni la metrou” – nimeni nu a reușit să producă vreo înregistrare clară care să susțină această afirmație.
- „Jandarmii au folosit drone pentru a lansa gaze lacrimogene” – o idee demnă de un scenariu SF, dar total ruptă de realitate.
Potrivit Jandarmeriei Române și Inspectoratului de Jandarmi Județean Constanța, această campanie de manipulare nu este întâmplătoare. Se pare că multe dintre aceste mesaje sunt distribuite în susținerea unor postări ale unei persoane aflate în afara României, urmărită pentru tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și care instigă la violență, cel mai probabil Horațiu Potra. Într-o lume normală, ai putea crede că oamenii se vor prinde de schemă, dar realitatea ne arată că fake news-ul se prinde mai bine ca adevărul, mai ales când vine ambalat în emoție și revoltă.
De ce e periculoasă dezinformarea? Genul acesta de manipulare este un mecanism prin care se pot crea conflicte reale. O minciună bine distribuită poate aprinde spiritele și transforma o nemulțumire legitimă într-o confruntare violentă. De aceea, apelul autorităților este simplu: verificați informațiile înainte să le dați mai departe.
Pe scurt, înainte să crezi că „jandarmii sunt francezi”, că „se folosesc drone pentru gaze lacrimogene” sau că „forțele de ordine au adus agitatori ca să provoace haos”, întreabă-te dacă nu cumva ești doar o piesă într-un joc mai mare, în care adevărul este ultima grijă a celor care distribuie astfel de mesaje.
