Comisia Europeană a prezentat astăzi o serie de recomandări și comunicări privind deficitul bugetar și implementarea Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR), cu implicații directe pentru România. Europarlamentarul Victor Negrescu anunță, într-o postare pe Facebook, că unele dintre propunerile susținute de el au fost preluate oficial de executivul european.
Printre acestea se numără transferul proiectelor din PNRR către alte programe europene, o soluție concretă pentru finalizarea investițiilor și salvarea unor sume importante de bani. De asemenea, Comisia a acceptat propunerea privind simplificarea și prelungirea procedurilor de modificare a PNRR, pentru a accelera implementarea acestora.
România nu se află pe lista țărilor pentru care Comisia propune suspendarea fondurilor europene. Țara noastră beneficiază de o perioadă de grație de câteva luni pentru a prezenta un plan credibil de reducere a deficitului excesiv. Negrescu amintește că o situație similară a fost gestionată cu succes și anul trecut, în pofida scepticismului inițial.
În urma demersurilor susținute inclusiv în Parlamentul European, au fost adoptate reglementări simplificate pentru politica de coeziune, care permit o absorbție mai eficientă a fondurilor, inclusiv în cazuri de urgență, cum este cel al Salinei Praid sau în domeniul apărării. Totodată, se deschide posibilitatea utilizării acestor fonduri pentru finalizarea proiectelor din PNRR.
Comisia Europeană a acceptat parțial solicitarea de prelungire a termenului de implementare a PNRR, formulată de Victor Negrescu într-un raport coordonat în Parlamentul European. Astfel, cererile de plată vor putea fi depuse până la sfârșitul lunii septembrie 2026, iar facturile decontate până la finalul aceluiași an. Măsura vine în contextul în care, până la finalul lunii mai 2025, doar 49% din fondurile PNRR au fost plătite, iar doar 31% din ținte și jaloane au fost considerate îndeplinite.
Negrescu subliniază că 16 state membre vor putea crește temporar deficitul pentru investiții în apărare, dar România nu se numără printre acestea, fapt confirmat inclusiv în conferința de presă de la Cotroceni.
„Toate aceste evoluții confirmă nevoia unei abordări profesioniste și strategice în relația cu instituțiile europene. România nu-și poate permite amatorism și întârziere“, a transmis europarlamentarul, făcând apel la o „resetare rapidă și lucidă“ în gestionarea raportării față de Europa.
