Adjunctul inspectorului general al Poliţiei Române, Eduard Miriţescu, a prezentat luni o radiografie îngrijorătoare a situaţiei violenţei domestice în România, dar şi a modului în care este folosit sistemul electronic de monitorizare a agresorilor.
Potrivit acestuia, în primele zece luni ale anului, doar 3.300 de cazuri au implicat obligarea agresorului de a purta o brăţară electronică. Dintre acestea, 1.800 au vizat ordine de protecţie provizorii – adică 15% din total – iar 1.500 ordine de protecţie emise de instanţe, reprezentând doar 12%.
„Voi aduce în atenţie datele colectate în primele zece luni ale anului 2025, când poliţiştii au intervenit la 113.000 de semnalări în contextul violenţei domestice…”, a spus Miriţescu, precizând că distribuţia urban-rural a fost aproape egală: 55.000 în oraşe şi 58.000 în mediul rural.
Chiar dacă numărul intervenţiilor rămâne uriaş, poliţia a constatat totuşi o scădere a faptelor penale cu 20% faţă de anul trecut, inclusiv o reducere importantă la capitolele loviri – minus 28% – şi ameninţări – minus 21%. „Cea mai mare pondere în ansamblul penal al fenomenului fiind dată de infracţiunea de lovire sau alte violenţe, cu aproximativ 55% din total”, a precizat adjunctul IGPR.
Un alt semnal important priveşte însă reacţia victimelor. „Vreau să subliniez că doar 51% dintre victime au ales să beneficieze de protecţie prin emiterea unui ordin de protecţie”, a arătat Miriţescu.
În perioada analizată, poliţiştii au emis 12.187 de ordine de protecţie provizorii, dintre care 4.610 au fost transformate ulterior în ordine de protecţie de către instanţe. Pentru nerespectarea acestor ordine provizorii, au fost sesizate 814 infracţiuni.
Instanţele au emis în total 12.663 de ordine de protecţie, dintre care 4.610 provenite din ordine provizorii. Încălcarea lor a generat 5.065 de sesizări penale.
Un element esenţial în limitarea riscurilor îl reprezintă sistemul electronic de monitorizare a agresorilor, devenit operaţional la nivel naţional în octombrie 2024. „Cu limitările inerente ale acestui sistem, el contribuie semnificativ la creşterea gradului de protecţie… fiind monitorizate toate acţiunile de apropiere ale agresorului faţă de victimă”, a explicat Miriţescu.
În paralel, poliţiştii sunt obligaţi să facă verificări directe la domiciliul victimei şi al agresorului, pentru a evalua în timp real evoluţia conflictului. Iar aceste măsuri par să aibă efect: „Se observă o tendinţă de scădere a numărului de omoruri asociate acestui fenomen – dacă în anii 2023 şi 2024 au fost înregistrate câte 86 de cazuri, în primele 10 luni ale acestui an au fost înregistrate 68 de omoruri (45 de femei şi 23 de bărbaţi).”
În final, Miriţescu a transmis un mesaj direct către victime: să aibă încredere în instrumentele de protecţie. „Nicio persoană care a solicitat montarea unei brăţări de monitorizare electronică a agresorului şi a respectat condiţiile de utilizare nu a fost victima unei infracţiuni de omor”, a subliniat acesta.
