România se situează peste media Uniunii Europene în ceea ce privește discriminarea percepută în spațiile publice, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat.
Conform datelor, aproximativ 10,5% dintre persoanele născute în afara României și care trăiesc în țară afirmă că, în ultimul an, s-au simțit tratate incorect în locuri precum cafenele, magazine sau baze sportive. Prin comparație, media la nivelul Uniunii Europene este de 7,8%.
În cazul persoanelor născute în România, procentul este de aproximativ 3,5%, apropiat de media europeană de 2,8%. Astfel, în România, persoanele venite din alte țări declară experiențe de discriminare de aproape trei ori mai frecvent decât cele născute local.
Reprezentanții Eurostat subliniază că este vorba despre „discriminare percepută”, adică experiențe raportate de respondenți în cadrul unor anchete sociale. Instituția precizează că percepțiile pot fi influențate de factori precum nivelul de conștientizare, așteptările individuale, contextul juridic sau gradul de acceptare socială, ceea ce înseamnă că datele reflectă modul în care oamenii se simt tratați, nu neapărat cazuri dovedite juridic.
Datele provin din sondaje europene în care respondenții sunt întrebați dacă, în ultimele 12 luni, s-au simțit discriminați în diverse situații.
La nivel european, cea mai mare problemă este semnalată în accesul la locuință. 12,5% dintre persoanele născute în străinătate afirmă că s-au simțit discriminate atunci când au căutat o casă, față de 4,3% dintre persoanele născute în țara de reședință. Diferențe notabile apar și în relația cu serviciile publice, unde procentele sunt de 9,7% în cazul celor născuți în străinătate și 4,5% pentru cei născuți în țară.
În clasamentul statelor membre, România se situează la mijloc. Cele mai ridicate procente ale persoanelor născute în străinătate care declară că s-au simțit tratate incorect în spații publice se înregistrează în Țările de Jos (16,2%), Austria (13,9%), Danemarca (13,1%) și Finlanda (13,1%).
La polul opus, diferențele dintre persoanele născute în străinătate și cele născute în țară sunt aproape inexistente în Croația (0,8% față de 0,7%) și Estonia (6,7% față de 6,4%), potrivit datelor centralizate de Eurostat.
