Comisia Europeană a anunțat joi deschiderea unei investigații aprofundate privind sprijinul financiar pe care România intenționează să îl acorde pentru retehnologizarea Reactorului 1 al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.
Demersul vizează verificarea conformității măsurilor cu normele Uniunii Europene privind ajutoarele de stat, în contextul unor îndoieli legate de proporționalitatea și impactul acestora asupra concurenței pe piața energiei.
Potrivit unui comunicat oficial, proiectul are ca obiectiv prelungirea duratei de viață a reactorului cu încă 30 de ani, menținând o capacitate de producție de aproximativ 706 MW. Reactorul, pus în funcțiune în 1996, asigură în prezent circa 10% din necesarul de energie electrică al României și ar urma să își încheie ciclul de viață inițial în 2027.
Autoritățile române au notificat în ianuarie 2026 intenția de finanțare a proiectului, estimat la 3,2 miliarde de euro. Beneficiarul sprijinului este Nuclearelectrica, operatorul centralei, deținut majoritar de statul român.
Pachetul de sprijin propus include un grant de 600 de milioane de euro, garanții de stat pentru împrumuturi, un contract pentru diferență (CfD) pe o perioadă de 30 de ani, precum și un mecanism de protecție în cazul modificărilor legislative.
Deși Comisia consideră, într-o evaluare preliminară, că proiectul este necesar pentru securitatea energetică și contribuie la obiectivele de decarbonizare, aceasta ridică semne de întrebare privind nivelul total al ajutorului acordat. Oficialii europeni analizează dacă sprijinul nu depășește ceea ce este strict necesar și dacă riscurile nu sunt transferate excesiv către stat.
Investigația va examina, de asemenea, impactul asupra concurenței și eficiența mecanismelor propuse, în special a contractului pentru diferență, care ar putea să nu ofere suficiente stimulente pentru operarea eficientă a centralei.
Deschiderea procedurii oferă României și altor părți interesate posibilitatea de a transmite observații, fără a anticipa rezultatul final al investigației.
Comisia reamintește că statele membre au libertatea de a-și stabili mixul energetic, inclusiv utilizarea energiei nucleare, însă orice formă de ajutor de stat trebuie să respecte regulile europene privind necesitatea, proporționalitatea și protejarea concurenței pe piața internă.
