Un e-mail intern al Pentagonului prezintă diverse opţiuni ale Statelor Unite de a-i pedepsi pe aliaţii din NATO despre care consideră că nu au sprijinit operaţiunile SUA în războiul cu Iranul, între care suspendarea Spaniei din alianţă şi revizuirea poziţiei SUA cu privire la revendicarea Regatului Unit asupra Insulelor Falkland, a declarat un oficial american pentru Reuters.
Opţiunile de politică sunt detaliate într-o notă care exprimă frustrarea faţă de reticenţa sau refuzul perceput al unora dintre aliaţi de a acorda Statelor Unite drepturi de acces, bază de plecare şi survol – cunoscute sub numele de ABO – pentru războiul din Iran, a declarat oficialul, care a vorbit sub condiţia anonimatului pentru a descrie e-mailul, scrie vineri agenţia de presă britanică.
În e-mailul se afirmă că ABO reprezintă „doar nivelul minim de bază pentru NATO”, potrivit oficialului, care a adăugat că opţiunile au circulat la niveluri înalte în Pentagon.
O opţiune vehiculată în respectivul e-mail prevede suspendarea ţărilor „dificile” din poziţii importante sau prestigioase în cadrul NATO, a spus oficialul.
Preşedintele american Donald Trump a criticat dur aliaţii NATO pentru că nu şi-au trimis navele să ajute la deschiderea Strâmtorii Ormuz, care a fost închisă transportului maritim internaţional după începerea războiului cu Iranul la 28 februarie.
De asemenea, republicanul a declarat că ia în considerare retragerea din alianţă.
„Nu aţi face-o dacă aţi fi în locul meu?„, a întrebat Trump într-un interviu pentru Reuters din 1 aprilie, răspunzând la o întrebare despre posibilitatea retragerii SUA din NATO.
Însă e-mailul nu sugerează că Statele Unite ar face acest lucru, a spus oficialul. De asemenea, nu propune închiderea bazelor militare din Europa.
Oficialul a refuzat să spună dacă opţiunile includeau o retragere americană, aşteptată pe scară largă, a unor forţe din Europa.
Rugat să comenteze e-mailul, secretarul de presă al Pentagonului, Kingsley Wilson, a afirmat: „Aşa cum a declarat preşedintele Trump, în ciuda a tot ceea ce au făcut Statele Unite pentru aliaţii noştri din NATO, ei nu au fost acolo pentru noi. Departamentul de Război (Departamentul Apărării – n.r.) se va asigura că preşedintele are opţiuni credibile pentru a se asigura că aliaţii noştri nu mai sunt un tigru de hârtie şi, în schimb, îşi fac partea lor de treabă. Nu avem alte comentarii de făcut cu privire la nicio deliberare internă în acest sens„.
Administraţia Trump consideră că Europa are sentimentul că i se cuvine orice.
Războiul dintre SUA şi Israel cu Iranul a ridicat semne de întrebare serioase cu privire la viitorul blocului vechi de 76 de ani şi a provocat o îngrijorare fără precedent că SUA ar putea să nu vină în ajutorul aliaţilor europeni în cazul în care aceştia ar fi atacaţi, potrivit unor analişti şi diplomaţi.
Regatul Unit, Franţa şi alţii au apreciat că alăturarea la blocada navală a SUA ar echivala cu intrarea în război, dar că ar fi dispuşi să ajute la menţinerea strâmtorii deschise odată ce ar exista un armistiţiu durabil sau conflictul s-ar încheia.
Însă oficiali ai administraţiei Trump au subliniat că NATO nu poate fi o stradă cu sens unic.
Aceştia şi-au exprimat frustrarea faţă de Spania, unde guvernul socialist a declarat că nu va permite ca bazele sau spaţiul său aerian să fie folosite pentru a ataca Iranul. Statele Unite au două baze militare importante în Spania: Staţia Navală Rota şi Baza Aeriană Moron.
Opţiunile de politică prezentate în e-mail ar avea scopul de a transmite un semnal puternic aliaţilor NATO, cu scopul de a „tempera sentimentul europenilor că li se cuvine orice„, a declarat oficialul, rezumând e-mailul.
Opţiunea de suspendare a Spaniei din alianţă ar avea un efect limitat asupra operaţiunilor militare americane, dar un impact simbolic semnificativ, se afirmă în e-mail.
Oficialul nu a dezvăluit cum ar putea Statele Unite să obţină suspendarea Spaniei din alianţă, iar Reuters nu a putut stabili imediat dacă NATO are un mecanism pentru a face acest lucru.
„Nu lucrăm pe baza e-mailurilor. Lucrăm pe baza documentelor oficiale şi a poziţiilor guvernamentale, în acest caz ale Statelor Unite„, a reacţionat prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, când a fost rugat să comenteze aceste informaţii, înaintea unei reuniuni a liderilor Uniunii Europene în Cipru unde, printre alte subiecte, va fi abordată şi clauza de asistenţă reciprocă a NATO. „Poziţia guvernului spaniol este clară: o cooperare absolută cu aliaţii noştri, dar întotdeauna în cadrul legalităţii internaţionale„, a mai declarat şeful guvernului spaniol.
E-mail include totodată opţiunea de a lua în considerare reevaluarea sprijinului diplomatic al SUA pentru „posesiunile imperiale” europene, cum ar fi Insulele Falkland din apropierea Argentinei.
Site-ul web al Departamentului de Stat afirmă că insulele sunt administrate de Regatul Unit, dar sunt încă revendicate de Argentina, al cărei preşedinte libertarian Javier Milei este un aliat al lui Trump.
Regatul Unit şi Argentina au purtat un scurt război în 1982 pentru aceste insule, după ce Argentina a încercat fără succes să le cucerească. Aproximativ 650 de soldaţi argentinieni şi 255 de militari britanici au murit înainte ca Argentina să se predea.
Trump l-a insultat în repetate rânduri pe prim-ministrul britanic Keir Starmer, numindu-l laş din cauza refuzului său de a se alătura războiului SUA cu Iranul, spunând că nu este Winston Churchill şi descriind portavioanele britanice drept ‘jucării’.
Regatul Unit nu a aprobat iniţial o cerere din partea SUA de a permite aeronavelor sale să atace Iranul de la două baze britanice, dar ulterior a fost de acord să permită misiuni defensive care vizează protejarea locuitorilor din regiune, inclusiv a cetăţenilor britanici, pe fondul represaliilor iraniene.
Adresându-se reporterilor la Pentagon la începutul acestei luni, secretarul apărării, Pete Hegseth, a declarat că ‘multe lucruri au fost scoase la iveală’ de războiul cu Iranul, menţionând că rachetele cu rază lungă de acţiune ale Iranului nu pot lovi Statele Unite, dar pot ajunge în Europa.
„Primim întrebări, sau blocaje, sau ezitări… Nu ai o alianţă prea bună dacă ai ţări care nu sunt dispuse să-ţi fie alături atunci când ai nevoie de ele„, a spus Hegseth.
Sursa: Agerpres
