România are deja câteva nuclee urbane și economice care funcționează bine, dar ritmul de dezvoltare poate fi accelerat doar printr-o strategie mai clară. În locul finanțării „la grămadă”, specialiștii în dezvoltare urbană vorbesc tot mai mult despre nevoia de prioritizare a investițiilor, de consolidare a marilor centre urbane și de extindere a infrastructurii feroviare și metropolitane.
Cum reușim să accelerăm ritmul de dezvoltare al unui oraș este una dintre întrebările-cheie pentru administrațiile locale și pentru cei care gândesc politicile publice la nivel regional și național. Dacă dezvoltarea urbană are loc organic, fără o direcție clară și fără o ierarhie a investițiilor, rezultatele apar mai greu, sunt inegale și, adesea, nu produc efectele economice și sociale așteptate.
În cadrul Summitului Orașelor din România – TILIA, organizat recent la Iași de Fundația IULIUS, în parteneriat cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Marcel Heroiu, specialist în dezvoltare urbană la Banca Mondială, a subliniat că România a cunoscut în ultimele decenii un proces de dezvoltare în mare parte organic, dar fără o prioritizare clară și fără o planificare suficient de bine organizată.
Ideea centrală este simplă: nu mai pot fi finanțate toate proiectele în același timp și fără diferențiere. Prioritizarea investițiilor devine esențială, mai ales într-un moment în care resursele sunt limitate, iar nevoile sunt foarte mari. O strategie coerentă presupune alegerea proiectelor care pot produce dezvoltare nu doar punctual, ci și în zonele din jur.
„Acolo unde au fost investiții în infrastructura mare, localitățile din jur s-au dezvoltat”- spunea Marcel Heroiu. Infrastructura nu înseamnă doar mobilitate mai bună, ci și acces mai rapid la piața muncii, oportunități pentru investiții private, extinderea piețelor locale și o conectare mai eficientă între comunități. Cu alte cuvinte, marile proiecte de infrastructură pot deveni motoare de creștere pentru întregi regiuni.
Care este criteriul în stabilirea priorităților
Stabilirea priorităților ar putea fi determinată de densitatea populației la nivel regional, consideră specialiștii în dezvoltare urbană. Aceasta oferă o imagine clară asupra zonelor în care este nevoie de consolidarea centrelor urbane, de investiții suplimentare în transport public, infrastructură colectivă și servicii care pot susține creșterea. Acolo unde populația este concentrată și activitatea economică este deja puternică, investițiile bine țintite pot produce un efect de multiplicare mult mai rapid.
Infrastructura feroviară – marea prioritate
În paralel, România a recuperat în ultimii ani o parte din decalajele istorice pe zona rutieră. Cei aproximativ 1.300 de kilometri de autostradă construiți arată că proiectele majore de infrastructură rutieră au intrat pe un făgaș bun. Acest progres este important, dar nu mai este suficient dacă obiectivul este o dezvoltare urbană și regională mai echilibrată.
De aceea, următoarea prioritate trebuie să fie infrastructura feroviară. La nivel național, regional și local, investițiile în calea ferată pot schimba radical felul în care se dezvoltă orașele și zonele metropolitane. De la linii modernizate pentru conectivitate interurbană până la sisteme de tren metropolitan, infrastructura feroviară poate reduce presiunea de pe șosele, poate scurta timpul de deplasare și poate lega mai eficient orașele de localitățile din jur.
În plus, trenul metropolitan reprezintă o soluție esențială pentru marile aglomerări urbane, acolo unde granița dintre oraș și zona periurbană este tot mai greu de trasat, consideră Marcel Heroiu, specialist în dezvoltare urbană la Banca Mondială. Mesajul de fond este că dezvoltarea nu trebuie doar încurajată, ci și organizată. Dacă până acum România s-a dezvoltat mai ales organic, etapa următoare cere mai multă planificare, mai multă coerență și o selecție mai riguroasă a proiectelor finanțate. Nu orice investiție produce același impact, iar diferența dintre stagnare și creștere accelerată poate fi dată tocmai de această capacitate de a alege inteligent.
Constanța – un exemplu de dezvoltare urbană construită strategic
Accelerarea dezvoltării unui oraș nu depinde doar de volumul banilor disponibili, ci de felul în care acești bani sunt orientați. Prioritizarea investițiilor, consolidarea centrelor urbane puternice și extinderea infrastructurii feroviare și metropolitane pot transforma dezvoltarea spontană într-un proces strategic, capabil să producă efecte durabile atât pentru orașe, cât și pentru regiunile din jur.
Constanța se află acum într-un moment important de transformare urbană, cu avantajele unui centru economic major. În acest sens este gândit și proiectul care se va ridica pe fosta platformă de nord a Oil Terminal, acolo unde IULIUS investește peste 800 de milioane de euro, iar 38 de ha de teren trecute printr-un complex proces de bioremediere vor fi redate orașului.
Prin dimensiune și prin funcțiunile propuse, proiectul IULIUS urmărește să contribuie la consolidarea Constanței ca centru urban competitiv și să creeze efecte economice care depășesc limitele amplasamentului – de la atragerea investițiilor și crearea de locuri de muncă, până la creșterea atractivității orașului pe parcursul întregului an.
