Aurescu: Modul în care România a gestionat situaţia refugiaţilor, un argument că ţara noastră merită să se alăture Schengen

„Modul în care România a gestionat situaţia refugiaţilor veniţi din Ucraina reprezintă un argument puternic pentru faptul că ţara noastră acţionează deja ca un stat membru Schengen”, a declarat astăzi ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

Precizările au fost făcute în deschiderea dezbaterii cu tema „15 ani de la aderarea României la UE. Contribuţia României la UE şi rolul său în consolidarea Uniunii”.

„În actualul context de criză, statele asociate din vecinătatea Uniunii au arătat că doresc să se dezvolte în pace şi securitate, în conformitate cu valorile europene. Din această perspectivă, depunerea de către Ucraina, Republica Moldova şi Georgia a cererilor de aderare la UE arată voinţa fermă a acestor state de a face parte din Uniune, un obiectiv pe care România îl sprijină cu putere. Ele se adaugă celorlalte state din Balcanii de Vest aflate deja în diverse stadii ale procesului de aderare, un proces care trebuie dinamizat şi dus la bun capăt”, a afirmat ministrul.

Aurescu a subliniat că relaţia transatlantică şi parteneriatul strategic al UE cu NATO reprezintă „cheia depăşirii” unor provocări majore, precum cele din aceste luni.

„Ministrul a mai evidenţiat că România contribuie „substanţial” la efortul de gestionare a situaţiei de la frontiera externă a UE şi de primire de refugiaţi. Astfel, de la începutul conflictului, ţara noastră a oferit sprijin direct unui număr de 927.000 de refugiaţi, dintre care peste 89.000 au ales să rămână în România. Totodată, a făcut referire la hub-ul umanitar de la Suceava, de unde au fost trimise în Ucraina peste 35 de convoaie umanitare din statele membre. El a menţionat că implicarea cetăţenilor care i-au ajutat pe refugiaţi reprezintă „o expresie nemijlocită a spiritului european autentic” al românilor.

Potrivit lui Bogdan Aurescu, ultimii 15 ani au adus o schimbare profundă în societatea românească, atât în plan economic şi social, dar şi în ce priveşte libertatea de a circula, de a învăţa în Uniunea Europeană. După aderarea la UE, România a continuat un parcurs accelerat de reforme şi transformări intense.

Sursa: Agerpres