O mina marină de război rămasă neexplodată, din Al Doilea Război Mondial, a fost descoperită la Constanța pe fundul Mării Negre. Scafandrii de lupta au fost chemați pentru a o distruge, iar militarii au pus dinamita împrejurul ei.
Geniștii subacvatici se antrenează pentru astfel de situații care pot avea loc în misiuni reale de război, în care doar un singur pas greșit înseamnă o uriașă tragedie.
În largul mării zace un baraj de mine vechi de zeci de ani, întins pe câțiva kilometri, de-a lungul litoralului românesc. Au fost plantate în 1940, în cel de-al Doilea Război Mondial.
„Marina militara Română de atunci a amplasat un baraj de mine pentru apărarea Constanței. Acestea au rămas” , a declarat Cornel Pavel , reprezentant al Forțelor Navale Române.
Minele marine sunt ucigașii tăcuți ai mărilor. Sunt încărcături explozive uriașe amplasate sub apă, care detonează la cea mai mică atingere. Deflagrația este devastatoare pentru orice navă militară sau civilă. Marea Neagră este un poligon de antrenament, pe viu, în care românii, bulgarii și alte națiuni aliate cooperează excelent atunci când vine vorba despre explozivi navali.
La 16 kilometri în largul mării, echipa de scafandri este lansată de pe nava-mamă. Mina marina este la 45 de metri adâncime și cântărește 300 de kilograme.
„Ea era acoperită de vegetație. Vă dați seama, de 80 de ani de când stătea în apă, era acoperită cu foarte multă scoică. Totuși, forma ei și efectul exploziei după ce am detonat-o ne-au confirmat ca aceasta era în stare de funcționare”, a explicat Mihai Iordache, scafandru militar.
Geniștii subacvatici au coborât pe fundul apei și au pregătit explozia. În timpul scufundării, scafandrii militari țin legătura permanent cu nava de la suprafață.
Un scafandru de luptă trebuie să învețe să caute, să marcheze și să distrugă dispozitivele explozive. Numai echipamentul de scufundare poate ajunge la o greutate de 50 de kilograme.
„La 45 de metri adâncime, corpul scafandrului suportă o presiune de cinci atmosfere. Gazele pe care le respira sunt în sângele lui, aidoma unei sticle de șampanie. Dacă ar ieși rapid la suprafață, la presiune anormala, efectul ar fi al acelui dop de șampanie care tâșnește imediat” , a adăugat Ilie Stefan, scafandru de profesie.
Ieșirea din adâncuri se desfășoară lent, întotdeauna. Scafandrii trebuie sa fie cu ochii „în patru”, căci Marea Neagra chiar este neagră. În zilele ei bune, în adâncuri nu exista vizibilitate mai mare de 5 metri.
Misiunea de astăzi face parte din exercițiul multinațional „Eurasian Partnership MCM Dive 22” ce se desfășoară în Marea Neagră, în perioada 1 – 5 august. La exercițiu participă 300 de militari (aproximativ 60 dintre aceștia străini) și se desfășoară în diferite raioane maritime din largul țărmului României de la Marea Neagră și în portul militar Constanța.
Exercițiul este condus de Centrul 39 Scafandri din cadrul Forțelor Navale Române. Țara noastră participă cu trei nave, cinci ambarcațiuni rapide, două remorchere, precum și un elicopter MEDEVAC. De asemenea, în cadrul exercițiului participă două detașamente EOD pentru ape puțin adânci și pentru mine istorice, dar și un detașament de scafandri de mare adâncime.
Exercițiul se încheie la sfârșitul acestei săptămâni.
Discussion about this post