Aspecte privind cultura și cultele în Constanța interbelică

Cu toate că războiul a întrerupt eforturile constructive pe planul culturii, intelectualitatea dobrogeană a dat dovadă de înalt patriotism, îndemn oamenilor școlii, cultelor, științei și artei să reflecteze mai adânc la legăturile lor sufletești cu pământul natal, găsind în acestea motivații pentru continuitatea și promovarea culturală, educațională și etnică.

Un fundament al vieții culturale dobrogene, pentru toate generațiile, a fost învățământul. Deși Primul Război Mondial a dat o lovitură grea învățământului din Constanța, localurile școlilor au fost distruse, mobilierul și materialele didactice risipite, zeci de profesori constănțeni și-au jertfit viața, lăsând goluri dureroase și greu de înlocuit, râvna de carte și înțelegerea rostului învățământului dovedită de slujitorii școlii, au dus la începerea din nou de la capăt, refăcând și îmbunătățind rețeaua școlară. În același timp, autoritățile constănțene s-au implicat și au găsit resursele financiare necesare pentru construirea unor noi școli care să contribuie la educarea viitoarelor generații.

Este interesant de observat faptul că, începând cu anul 1919, preocupările administrației locale s-au îndreptat pentru a le oferi copiilor școli în care să poată beneficia de o educație pe măsură. Începând cu cei de vârstă mică și până la liceu, localurile de școală sunt întâlnite aproximativ pe întreaga rază a orașului. În acest sens, voi da doar câteva exemple: Școala nr.4 de Fete situată pe str. Griviței 36 și 38 colț cu Jupiter, Școala Froebeliană nr. 2 situată pe str. Dumbrava Roșie nr. 2, Școala Primară  nr. 5 de pe str. Banatului, în 1924, Liceul Comercial de Fete „Regele  Carol I” situat pe Bulevardul Ileana 11.

Dezvoltarea Constanței a favorizat o vie activitate cultural-artistică diversificată și îmbogățită. La Constanța existau săli de teatru cu reguli pentru organizarea spectacolelor și pentru evitarea oricărui incident se anunțau condițiile necesare pentru eliberarea permiselor de organizare a spectacolelor și a vânzării de bilete. În același an, poliția orașului Constanța întocmea un tablou cu numele și adresa localurilor și denumirile spectacolelor jucate în oraș, astfel:

De-a lungul anilor, în special în sezonul estival, la Constanța au fost aplaudați actori de notorietate ai scenei românești: C. Nottara, Marioara Ventura, Elvira Popescu, Constantin Tănase și alții, actori ai teatrelor naționale din București, Iași și Craiova.

Paralel, în oraș începeau să-și facă apariția bibliotecile care conțineau fonduri de carte din domenii și specialități diferite, însă constănțenii erau invitați și la expoziții de pictură amenajate în galerii sau chiar pe faleza Cazinoului. Organizarea, participarea și implicarea în promovarea culturii prin toate formele sale se datorează și comunităților grecești, bulgărești, armenești, turcești și albaneze care organizau sporadic spectacole de amatori în limba lor maternă, în condițiile în care la Constanța nu exista un teatru instituționalizat, subvenționat de stat.

Pe harta culturală și etnică a țării,  Dobrogea s-a impus cu certe valori prin centrul său principal de creație, Constanța. Oraşul Constanţa se bucură de o diversitate de tradiţii istorice şi culturale pe care i le conferă numărul important de minorităţi etnice sau naţionale care îmbogăţesc civilizaţia românească în ansamblul său. Comunitățile se manifestă prin exprimarea religioasă, de cult, sosirea acestora însemnând și aducerea propriilor credințe religioase, care au îmbogățit  prin lăcașurile de cult imaginea Constanței dovedindu-se prin înțelegere și toleranță. Etnii, precum turcii, tătarii, grecii, armenii, albanezii, evreii, lipovenii, francezii, englezii, macedonenii, germanii, bulgarii, spaniolii și italienii, și-au pus amprenta prin bijuterii arhitecturale de certă valoare, o parte cu rol religios, altele prin imobile particulare și care se pot vedea și azi transformându-se în obiective turistice din zona peninsulară. Ele sunt rezultatul unei istorii şi al complexităţii fenomenelor de cultură şi civilizaţie care le-au adus să locuiască împreună. 

Orașul Constanța se bucură de prezența semnificativă de comunități ai căror cetățeni s-au integrat în viața orașului prin activități culturale, religioase, educaționale, comerciale ceea ce reprezintă o bună colaborare între români și celelalte naționalități. Nu trebuie uitat chiar faptul că venirea regelui Carol I la Constanța poate să reprezinte o deschidere a respectului față de toate celelalte culte. Lăcașurile de cult prezintă un interes arhitectural prin stilul bisericilor neobizantine cu adaptarea fațadei la stilul neo românesc, prin stilul bazilicii romano-catolice cu aerul arhitecturii italiene, prin stilul celor două sinagogi, un stil gotic, auster, cu boltă înaltă și prin stilul maur al celor două geamii cu minaretele turcești, dând o coloratură orientală municipiului.

AUTOR:Prof.dr. Răzvan-Raul Ivan/ EDITOR: Natalia Vrânceanu