Guvernul a aprobat în ședința de ieri o serie de acte normative care sprijină implementarea proiectelor de infrastructură finanțate din bani europeni și asigură dezvoltarea sistemului informatic de gestionare a fondurilor europene. Unul dintre actele normative sprijină accelerarea procesului de implementare a proiectelor de infrastructură la nivel local, pentru a ajuta autoritățile în implementarea proiectelor de infrastructură. Astfel, se evită un risc de decomitere de 9,2 miliarde de euro.
„Simplificarea, debirocratizarea și digitalizarea sunt deziderate pe care le urmărim nu doar la nivelul accesări fondurilor europene, dar și la nivelul implementării proiectelor. Măsurile adoptate astăzi de către Guvern, promovate la nivelul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ne ajută să consolidăm gestionarea fondurilor europene, creând premisele pentru un sistem informatic suport suplu, modern și care să răspundă cerințelor din cadrul reglementarilor europene, orientat spre automatizarea proceselor și nevoilor beneficiarilor. De asemenea, cadrul de implementare al proiectelor este completat cu măsuri care să ajute România să evite pierderea fondurilor europene prin accelerarea implementării acestora pe parcursul anului 2023 – emiterea mai rapidă a acorduri/avize/certificate de care depinde acordarea finanțării, executarea unor tipuri de lucrări în regie proprie, în anumite condiții prevăzute în actul normative, posibilitatea acordării dreptului de administrare temporara pentru immobile pentru autoritățile publice locale, masuri pentru creșterea calității documentațiilor tehnico-economice.”, a explicat ministrul Marcel Boloș.
Actul normativ adoptat asigură accelerarea procesului de implementare a proiectelor de infrastructură la nivel local, având în vedere că autoritățile publice locale continuă să întâmpine dificultăți în ceea ce privește derularea proiectelor finanțate din fonduri europene, generate în principal de durata obținerii avizelor și acordurilor necesare, precum și de necorelările existente între diferitele autorități și instituții în emiterea acestor documente.
Ordonanța de urgență include în sfera „infrastructurii de interes public” acele categorii de investiții care sunt proprietatea statului sau, după caz, a unităților administrativ teritoriale și sunt finanțate din fonduri externe nerambursabile, incluzând și proiectele aflate în faza anterioară acordării finanţării (faza de pregătire).
Astfel, prin prevederile adoptate astăzi sunt simplificate și urgentate procedurile de avizare și autorizare a lucrărilor de infrastructură de interes public atât în ceea ce privește desființarea construcțiilor existente pe coridorul de expropriere, cât și emiterea certificatelor de urbanism, a avizelor/acordurilor solicitate prin certificatul de urbanism și a autorizațiilor de construcție. De asemenea, a fost simplificată procedura de trecere a imobilelor din proprietatea statului în administrarea temporară a autorităților publice locale, pentru a permite implementarea accelerată a proiectelor. Ordonanța de urgență creează posibilitatea introducerii în circuitul economic local a unor clădiri de interes sau de utilitate publică a căror refacere necesită investiții importante de eficientizare energetică ce vor putea fi astfel realizate cu fonduri europene.
Totodată, au fost introduse o serie de reglementări care permit beneficiarilor:
- să execute lucrări în regie proprie în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, prin utilizarea de forță de muncă, echipamente și utilaje deținute sub orice formă de către beneficiar care conduc la costuri sub nivelul celor existente pe piață, pe baza unei analize de rentabilitate. Pentru a putea executa aceste lucrări, beneficiarii trebuie să îndeplinească, cumulativ, anumite condiții prevăzute în actul normativ;
- să constituie comisii tehnico-economice cu rol în elaborarea, urmărirea, verificarea și recepționarea documentațiilor tehnico-economice aferente proiectelor de infrastructură finanțate prin fonduri externe nerambursabile.
Discussion about this post