Datele obţinute de specialiştii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) în ultimii ani de monitorizare a două familii de specii din rezervaţie, pelicanii şi sturionii, vor fi analizate cu ajutorul inteligenţei artificiale pentru a stabili noi metode de protejare a biodiversităţii, în cadrul proiectului ‘Forensic Intelligence and Remote Sensing Technologies for Nature Conservation – Nature FIRST’, finanţat de Comisia Europeană.
Proiectul a început în luna septembrie a anului trecut, va dura trei ani, are un buget de aproape 5 milioane de euro şi se derulează într-un parteneriat format din 12 entităţi din opt state, Olanda, Spania, Africa de Sud, Ucraina, România, Marea Britanie, Bulgaria şi Austria.
„Inteligenţa artificială nu este ceva care să îţi ofere de la sine informaţie. De fapt, inteligenţa artificială, ca şi cea umană, trebuie antrenată. Noi trebuie să antrenăm aceşti algoritmi cu informaţii, cu date. De aceea este foarte importantă contribuţia celorlalţi actori, factori interesaţi, managerii de situri Natura 2000, în cazul nostru, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, dar şi celelalte autorităţi de mediu şi autorităţi din România care vin cu date, cu situaţii concrete pe care noi le putem transpune în format digital şi în felul acesta putem antrena algoritmii de calcul, iar inteligenţa artificială să poată recunoaşte anumite situaţii, anumite tipare. Astfel, poate integra toate informaţiile care aparţin unor instituţii diferite, care în practică ştim că din cauza birocraţiei, lipsei de fonduri, a lipsei de personal şi a diferitelor situaţii colaborează de multe ori foarte greu. Există însă şi cazuri fericite”, a menţionat cercetătorul Alexandru Doroşencu.
În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se întâlnesc două specii de pelicani, pelicanul comun, oaspete de vară al zonei, şi pelicanul creţ, specie parţial migratoare.
În Dunărea Inferioară trăiesc ultimele populaţii sălbatice de sturion din Uniunea Europeană, care se reproduc pe cale naturală, morunul, păstruga, nisetrul şi cega fiind considerate specii indicatoare ale calităţii mediului, datorită multitudinii de habitate pe care le folosesc de-a lungul vieţii. Cercetătorul INCDDD, Marian Paraschiv, a amintit că în Dunăre au mai existat două specii de sturion, şip şi viză, însă prima a dispărut în anii 1950-1960, iar în cazul vizei au mai existat raportări neoficiale şi în anii 2010-2015. „Cauzele declinului populaţiilor de sturion sunt complexe, de la pescuitul iresponsabil din anii 1990, când oricine putea să pescuiască oricât dorea, până la construcţia de baraje care au întrerupt migraţia către locurile de reproducere din amonte, braconajul şi degradarea habitatelor”, a menţionat cercetătorul Marian Paraschiv.
Discussion about this post