Au fost anunțați câștigătorii Premiului Nobel pentru Medicină

Premiul Nobel pentru Medicină din 2026 a fost câştigat de Karl Deisseroth, Peter Hegemann şi Georg Nagel pentru "descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină şi optogenetică", potrivit anunţului făcut luni de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, potrivit site-ului nobelprize.org. 

Anunţul a fost transmis de Thomas Perlmann, secretarul general al comitetului care decernează Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. 
"Hegemann şi Nagel au descoperit canalrodopsina, o proteină cu proprietăţi unice. Ei au constatat că, indiferent de celula în care introduceau proteina, celulele respective deveneau sensibile la lumină. Deisseroth a introdus gena pentru canalrodopsină în celulele nervoase ale şoarecilor. Prin iluminarea celulelor cu lumină albastră, el a reuşit să declanşeze un semnal nervos. Ulterior, el a făcut ca acest comutator controlat de lumină pentru celulele nervoase să funcţioneze în creierul şoarecilor vii", potrivit anunţului. 
"Această metodă de control al semnalelor nervoase cu ajutorul luminii se numeşte acum optogenetică şi a câştigat rapid importanţă la nivel mondial", se precizează în text.
Karl Deisseroth, născut în 1971, este cercetător, medic la Centrul Medical al Universităţii Stanford din Statele Unite şi profesor în cadrul aceleiaşi universităţi. 
Peter Hegemann, născut în 1954, este este specialist în neuroştiinţe şi profesor de biofizică experimentală la Departamentul de Biologie al Facultăţii de Ştiinţe ale Vieţii din cadrul Universităţii Humboldt din Berlin, Germania. 
Georg Nagel, născut în 1953, este biofizician şi profesor la Catedra de Neurofiziologie a Universităţii din Würzburg, Germania. 
Optogenetica este o metodă ce permite "demonstrarea modului în care celulele nervoase modelează amintirile, sentimentele şi comportamentele în creierul viu", iar cei trei laureaţi 'au pus bazele unei noi ere în neuroştiinţe', potrivit anunţului. 
"Modul în care creierul controlează sentimentele, comportamentele şi funcţiile corporale a reprezentat mult timp un mister. În secolul XX, cercetătorii au început să studieze care zone ale creierului influenţează anumite funcţii, dar metodele utilizate nu le-au permis să demonstreze relaţii de cauzalitate. Imaginea pe care au creat-o despre creier era ca o schiţă de hartă, plină de semne de întrebare şi necunoscute. Acum, toate acestea se schimbă", se arată în comunicatul care însoţeşte anunţul. 
"Optogenetica oferă oportunităţi de cartografiere a creierului într-un mod la care odinioară nu puteam decât să visăm", a declarat Per Svenningsson, preşedintele Comitetului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. 
Totul a început de la "curiozitatea lui Peter Hegemann", potrivit comunicatului. El s-a întrebat cum reuşeşte Chlamydomonas, o algă unicelulară, să înoate spre o sursă de lumină. La începutul anilor 2000, el şi Georg Nagel au descoperit canalrodopsina, o proteină din alge cu proprietăţi unice, prezentă la suprafaţa celulei. Când este iluminată de lumină albastră, se deschide un canal prin proteină. Ionii încărcaţi pătrund apoi în celulă, generând un impuls electric. Ei au constatat că, indiferent în ce celulă introduceau proteina, acele celule deveneau sensibile la lumină.
Karl Deisseroth a introdus gena canal-rodopsinei în celulele nervoase ale şobolanilor. Iar iluminarea celulelor cu lumină albastră, a reuşit să declanşeze un semnal nervos. El a publicat această descoperire revoluţionară în 2005. Doi ani mai târziu, a reuşit să facă în aşa fel încât acest comutator controlat de lumină pentru celulele nervoase să funcţioneze în creierul şoarecilor vii. Această metodă de control al semnalelor nervoase cu ajutorul luminii se numeşte acum optogenetică.
"Folosind optogenetica, cercetătorii au reuşit să descopere circuitele neuronale care guvernează anumite amintiri, sentimente şi comportamente relevante pentru tulburările neurologice şi psihiatrice. În medicina clinică, cercetătorii utilizează această metodă în încercarea de a restabili vederea la persoanele cu deficienţe de vedere. Optogenetica a schimbat fundamental înţelegerea noastră asupra creierului", conform comunicatului în care se precizează că "fiecare zi aduce noi descoperiri, contribuind la dezlegarea unuia dintre marile mistere ale umanităţii: modul în care funcţionează incredibilul nostru creier".
Un număr de 116 premii în domeniul medicinei au fost acordate până anul acesta. Cel mai tânăr laureat a avut 31 de ani (Frederick G. Banting), iar cel mai în vârstă 87 de ani (Peyton Rous).
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Medicină a fost câştigat de oamenii de ştiinţă Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell şi Shimon Sakaguchi pentru 'descoperirile lor privind toleranţa imunitară periferică'. Aceste descoperiri 'au pus bazele unui nou domeniu de cercetare şi au stimulat dezvoltarea de noi tratamente, de exemplu pentru cancer şi boli autoimune', potrivit comisiei de acordare a premiului.
După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobelurilor continuă cu Premiul Nobel pentru Fizică, marţi, pe 6 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, miercuri, 7 octombrie, înainte de premiul pentru literatură, joi, 8 octombrie, şi de cel pentru pace, vineri, 9 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice va fi anunţat luni, 12 octombrie.
Premiul Nobel vine însoţit de o sumă recent majorată la 12 milioane de coroane suedeze (1,21 milioane de dolari) şi conferă laureaţilor o faimă instantanee.
Premiul Nobel a fost creat de bogatul chimist şi antreprenor suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, care a stipulat în testamentul său că cea mai mare parte a averii sale trebuie folosită pentru finanţarea unor 'premii acordate celor care, în cursul anului precedent, au adus cel mai mare beneficiu omenirii'.
Premiile Nobel sunt înmânate laureaţilor, anual, la data de 10 decembrie, ziua morţii lui Alfred Nobel. 

Sursa: Agerpres