BNR avertizează: Inflația va continua să crească până la sfârșitul anului

Banca Națională a României avertizează că inflația va continua să urce până la sfârșitul acestui an. Cu alte cuvinte, prețurile ar urma să crească într-un ritm tot mai rapid, ceea ce pune presiune pe bugetele populației.

Potrivit BNR, principalele cauze sunt scumpirea combustibililor, a energiei și a materiilor prime folosite în producție, inclusiv în industria alimentară. La acestea se adaugă efectele secetei severe din acest an, prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu și evoluția cursului de schimb al leului.

Când ar putea începe să se domolească scumpirile

BNR estimează că, pe termen mai lung, ritmul scumpirilor ar putea începe să încetinească.

Unul dintre motive este reducerea cererii de bunuri și servicii, pe fondul măsurilor de reducere a deficitului bugetar, începute în 2025 și continuate în 2026.

Mai simplu spus, dacă populația și companiile cheltuiesc mai puțin, presiunea asupra prețurilor poate scădea. Asta nu înseamnă neapărat că produsele se vor ieftini, ci că prețurile ar putea crește mai lent.

Banca centrală consideră că această evoluție ar putea contribui și la îmbunătățirea așteptărilor privind inflația, dar și la reducerea deficitului de cont curent, adică a dezechilibrului dintre banii care intră și cei care ies din țară prin tranzacțiile economice cu exteriorul.

Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, riscuri pentru economie

BNR atrage atenția că situația internațională rămâne complicată. Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică pot afecta atât prețurile, cât și activitatea economică.

Scumpirile ar putea reduce puterea de cumpărare a populației și încrederea consumatorilor. În același timp, companiile s-ar putea confrunta cu costuri mai mari, ceea ce le-ar afecta activitatea și profiturile.

Efectele s-ar putea resimți nu doar în România, ci și în economia europeană și mondială, influențând inclusiv costurile la care statele și companiile se pot împrumuta.

O altă problemă semnalată de BNR este lipsa de claritate privind măsurile pe care autoritățile le-ar putea lua după 2026 pentru a continua reducerea deficitului bugetar, în conformitate cu planul convenit cu Comisia Europeană.

În acest context, banca centrală subliniază importanța folosirii cât mai eficiente a fondurilor europene. Acești bani ar putea ajuta la diminuarea efectelor negative ale măsurilor bugetare și ale conflictelor externe, dar și la realizarea reformelor economice, inclusiv în domeniul energiei.

BNR precizează că sunt importante și deciziile privind dobânzile luate de Banca Centrală Europeană, Rezerva Federală a SUA și băncile centrale din regiune.

BNR păstrează dobânda-cheie la 6,50%

În ședința de joi, 8 octombrie 2026, Consiliul de administrație al BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,50% pe an.

Aceasta este dobânda de referință prin care banca centrală influențează costul banilor în economie și, indirect, dobânzile practicate de bănci.

Au fost păstrate și celelalte dobânzi stabilite de BNR: 7,50% pe an pentru facilitatea de creditare (Lombard), prin care băncile pot împrumuta bani de la banca centrală, și 5,50% pe an pentru facilitatea de depozit, aplicată sumelor plasate de bănci la BNR.

Totodată, banca centrală a decis să nu modifice nivelurile rezervelor minime obligatorii, adică sumele pe care băncile trebuie să le păstreze ca rezerve pentru anumite fonduri atrase în lei și valută.

Așadar, mesajul BNR este că scumpirile ar putea continua să se accentueze până la finalul anului, iar o încetinire a inflației este așteptată abia pe termen mai lung.