Curtea Constituțională analizează luni sesizările privind legea care modifică mai multe acte normative în domeniul integrității. Printre problemele ridicate se numără noile reguli referitoare la declarațiile de avere și de interese, dar și obligațiile care ar urma să le revină partenerilor de viață ai persoanelor care ocupă funcții publice.

Președintele Nicușor Dan a contestat legea la CCR, susținând că unele dintre prevederi nu respectă principiile constituționale privind claritatea și previzibilitatea legii, viața privată și caracterul personal al răspunderii.

Ce problemă ridică formularea „relații asemănătoare acelora dintre soți”

Una dintre modificările contestate extinde obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese de la titularul funcției publice la „soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”.

Problema semnalată de președinte este că legea nu explică exact ce înseamnă o asemenea relație.

În sesizare se arată că nu există criterii clare privind durata relației, conviețuirea, legăturile economice dintre cei doi sau momentul de la care o relație devine relevantă din punct de vedere juridic.

De asemenea, nu este precizat clar ce se întâmplă dacă relația începe după numirea persoanei în funcția publică, dacă relația se încheie sau dacă există mai multe relații succesive.

În opinia președintelui, problema devine cu atât mai importantă cu cât nerespectarea obligațiilor poate atrage sancțiuni contravenționale.

Nicușor Dan invocă și dreptul la viață privată

O altă critică privește situația persoanei care nu ocupă nicio funcție publică, dar care, prin relația cu un demnitar, ar ajunge să aibă obligații în materia declarațiilor de avere și de interese.

Președintele consideră că această prevedere poate reprezenta o intruziune nejustificată în viața privată a partenerului.

Sesizarea ridică și problema răspunderii juridice. Mai exact, persoana respectivă nu ocupă o funcție publică și nu și-a asumat obligațiile care decurg dintr-o asemenea funcție, însă ar putea ajunge să răspundă contravențional.

În document se arată că ar fi vorba despre „răspunderea contravenţională proprie a terţului, respectiv o persoană care nu deţine nicio funcţie publică, nu exercită nicio prerogativă de autoritate şi nu a săvârşit niciun act propriu prin care să-şi asume statutul generator al obligaţiei”.

Posibilă discriminare între demnitarii căsătoriți și cei necăsătoriți

Președintele mai susține că legea ar putea crea o diferență de tratament între persoanele căsătorite și cele aflate într-o relație fără a fi căsătorite.

În cazul unei căsătorii, identificarea soțului sau a soției este simplă și poate fi făcută pe baza unui act oficial. În cazul unei relații de fapt, legea nu stabilește criterii la fel de clare pentru a determina cine intră în categoria „persoanei care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”.

În sesizare, această situație este considerată o posibilă discriminare între demnitari „în funcţie de forma juridică a relaţiei personale”.

Legea a fost contestată la Curtea Constituțională și de mai mulți senatori. CCR urmează să analizeze sesizările și să stabilească dacă prevederile contestate respectă Constituția.