Procurorii DIICOT au decis, pe 19 octombrie 2026, să pună din nou sechestru pe bunurile imobiliare ale unor societăți cercetate în dosarul Nordis. Măsura vizează 184 de imobile și 14 terenuri, evaluate, potrivit grilelor notariale, la aproximativ 12 milioane de euro.

Printre bunurile vizate se află 155 de apartamente, opt locuri de parcare, patru spații comerciale, un subsol și două boxe nefinalizate. Sechestrul a fost instituit pentru garantarea recuperării unui prejudiciu reclamat de peste 58 de milioane de euro.

Decizia vine după ce, pe 14 octombrie, Curtea de Apel București a dispus ridicarea sechestrului asupra bunurilor firmelor Nordis Management și Nordis Mamaia. Procurorii au reinstituit însă măsura, invocând noi extinderi ale urmăririi penale și plângerile depuse de persoanele care susțin că au fost păgubite.

Potrivit DIICOT, ancheta a fost extinsă în octombrie 2025 și august 2026, în urma a 363 de noi plângeri penale formulate de persoane fizice și juridice. Prejudiciul reclamat prin aceste plângeri depășește 58 de milioane de euro.

Dosarul vizează suspiciuni privind constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, dar și alte infracțiuni economice.

În centrul anchetei se află și fosta deputată PSD Laura Vicol, alături de soțul său, Vladimir Ciorbă. Recent, procurorii au extins urmărirea penală în cazul Laurei Vicol pentru alte trei infracțiuni: fals în declarații în formă continuată, spălare de bani în formă continuată și complicitate la înșelăciune.

Noile acuzații se referă la bani pe care aceasta i-ar fi încasat și cheltuit din firmele grupului Nordis, fără ca sumele respective să fie menționate în declarațiile sale de avere.

Anchetatorii suspectează că zeci de milioane de euro provenite de la clienții grupului ar fi fost folosite pentru vacanțe, zboruri cu avioane private, mașini și alte bunuri de lux, în loc să fie utilizate pentru finalizarea proiectelor imobiliare.

Amploarea dosarului este considerabilă. Potrivit informațiilor prezentate de AGERPRES, la dosar există peste 700 de plângeri penale, iar 850 de persoane au calitatea de victime. Prejudiciul estimat în cazul infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave a ajuns la aproximativ 75 de milioane de euro.

Este vorba despre bani achitați de clienți pentru locuințe care, potrivit anchetatorilor, nu au mai fost construite și predate.

Reinstituirea sechestrului urmărește conservarea bunurilor care ar putea servi la recuperarea prejudiciului, în condițiile în care cercetările penale continuă. Persoanele anchetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.