Românii continuă să resimtă creșterea prețurilor, iar cele mai recente date europene confirmă că țara noastră se află într-o situație mai dificilă decât restul statelor membre ale Uniunii Europene.

Potrivit Eurostat, România a înregistrat în septembrie 2026 cea mai mare rată anuală a inflației din UE, de 6,5%, în creștere de la 6,3% în august.

Pe înțelesul tuturor, asta înseamnă că prețurile bunurilor și serviciilor luate în calcul pentru măsurarea inflației au fost, în medie, cu 6,5% mai mari decât în septembrie anul trecut.

România, pe primul loc la scumpiri

În clasamentul european, România este urmată de Lituania, cu o inflație de 6,1%, și Bulgaria, cu 5,6%.

La polul opus se află Suedia, unde inflația a fost de numai 1%, și Ungaria și Danemarca, ambele cu 2,1%.

La nivelul Uniunii Europene, rata anuală a inflației a crescut de la 3,2% în august la 3,8% în septembrie.

De altfel, scumpirile au accelerat în aproape întreaga Uniune Europeană. Inflația a crescut în 23 de state membre, a rămas neschimbată în trei și a scăzut într-o singură țară.

Ce s-a scumpit cel mai mult în România?

Datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS) arată că, în septembrie, inflația anuală calculată la nivel național a fost de 6,61%, față de 6,17% în august.

Cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la servicii.

Serviciile includ cheltuieli precum transportul, diferite reparații și alte servicii plătite de populație.

Produsele nealimentare cuprind bunuri care nu sunt destinate consumului alimentar, în timp ce categoria alimentelor include produsele cumpărate pentru hrană.

Aceste procente reprezintă creșteri medii pe categorii. Unele produse sau servicii s-au putut scumpi mai mult, iar altele mai puțin.

Ce înseamnă o inflație de 6,5% pentru buzunarul nostru?

Să luăm un exemplu simplu: dacă un coș de produse și servicii costa 1.000 de lei în septembrie 2025, o creștere medie de 6,5% ar însemna că același coș ar costa aproximativ 1.065 de lei în septembrie 2026.

Este doar un exemplu de calcul, nu prețul unui coș real de cumpărături.

Important este că inflația arată ritmul în care cresc prețurile, nu faptul că toate produsele se scumpesc cu același procent.

Totodată, o inflație mai mică nu înseamnă neapărat că prețurile scad, ci că acestea cresc într-un ritm mai lent.

În septembrie însă, ritmul scumpirilor din România a accelerat față de august.

Prețurile au crescut și față de luna august

Potrivit INS, prețurile de consum au crescut, în medie, cu 0,77% doar între august și septembrie 2026.

De la începutul anului, comparativ cu decembrie 2025, creșterea cumulată a prețurilor a ajuns la 5,4%.

INS mai arată că rata medie a inflației din ultimele 12 luni, calculată pe baza indicelui național, a fost de 9,2%.

Diferența dintre cifra de 6,5% anunțată de Eurostat și cea de 6,61% publicată de INS apare deoarece instituțiile folosesc metode de calcul diferite.

Eurostat utilizează un indice armonizat, care permite compararea inflației între țările Uniunii Europene. INS publică și indicele național al prețurilor de consum, care urmărește evoluția prețurilor în România.

BNR se așteaptă la o inflație mai mare la finalul anului

Banca Națională a României și-a modificat în august prognoza privind evoluția prețurilor.

Astfel, BNR estimează că inflația va ajunge la 6,1% la sfârșitul anului 2026, față de prognoza anterioară de 5,5%.

Pentru finalul anului 2027, banca centrală anticipează o scădere a inflației la 3,4%, însă și această estimare este mai mare decât cea anunțată anterior, de 2,9%.

Aceste cifre sunt prognoze, nu rezultate certe, și pot fi modificate în funcție de evoluția economiei.

Până atunci, datele oficiale arată că România continuă să aibă cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă o presiune suplimentară asupra bugetelor familiilor, mai ales atunci când veniturile nu cresc în același ritm cu prețurile.