Rata anuală a inflației a scăzut în luna august la 6,17%, de la 8,16% în iulie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

La prima vedere, este o veste bună. Pentru buzunarul românilor, însă, scăderea inflației nu înseamnă că produsele și serviciile s-au ieftinit. Prețurile continuă să fie, în medie, mai mari decât în urmă cu un an, doar că ritmul în care cresc a încetinit.

Datele INS arată că, față de august 2025, serviciile s-au scumpit cel mai mult, cu 11,28%. Mărfurile nealimentare costă cu 6,36% mai mult, iar alimentele s-au scumpit, în medie, cu 2,62%.

Chiar și de la o lună la alta prețurile au continuat să urce. În august, prețurile de consum au fost cu 0,22% mai mari decât în iulie. De la începutul anului, comparativ cu decembrie 2025, creșterea a ajuns la 4,6%.

Ce înseamnă, de fapt, o inflație mai mică?

Pe scurt, dacă inflația scade, nu înseamnă că prețurile se întorc la nivelurile de anul trecut. Înseamnă că scumpirile încetinesc. Pentru ca nivelul general al prețurilor să scadă, ar trebui să vorbim despre o scădere generală a prețurilor, nu doar despre reducerea ratei inflației.

INS arată și că rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni, septembrie 2025 – august 2026, comparativ cu precedentele 12 luni, a fost de 9,5%.

Calculată după indicele armonizat al prețurilor de consum, folosit pentru comparații la nivel european, inflația anuală a fost de 6,3% în august.

Banca Națională a României estimează că inflația va ajunge la 6,1% la finalul anului 2026. Prognoza a fost revizuită în creștere de la estimarea anterioară de 5,5%. Pentru sfârșitul anului 2027, BNR anticipează o rată a inflației de 3,4%.