Japonia lansează cu succes o sondă spaţială către lunile planetei Marte pentru o misiune inedită

Agenţia Japoneză de Explorare Aerospatială (JAXA) a anunţat marţi că a lansat cu succes o sondă spaţială în cadrul unei misiuni desfăşurată în "premieră mondială" având drept obiectiv colectarea de probe, inclusiv roci şi nisip, de pe una dintre lunile planetei Marte, transmit agenţiile Kyodo şi AFP. 
Sonda, transportată la bordul lansatorului H3 nr. 10 pentru misiunea Martian Moons Exploration (MMX) de explorare a lunilor marţiene, s-a separat cu succes de rachetă şi a fost plasată pe orbita planificată, a precizat agenţia.
"Cred că am reuşit să o plasăm pe orbita planificată cu o precizie excepţională", a declarat Makoto Arita, managerul de proiect H3 al JAXA, în cadrul unei conferinţe de presă. 
Sunt foarte fericit că am reuşit să lansăm MMX, un proiect care a atras atenţia întregii lumi', a precizat reprezentantul JAXA. 
Racheta a decolat de la Centrul Spaţial Tanegashima, situat pe insula Tanegashima din sud-vestul Japoniei, marţi, la ora locală 04:41 (luni, ora 19:41 GMT). 
Sonda spaţială se va îndrepta spre Phobos, cea mai mare dintre cele două luni ale planetei Marte, care orbitează la aproximativ 6.000 de kilometri de suprafaţa planetei şi are un diametru de 20-30 de kilometri.
Sonda ar urma să ajungă în apropierea planetei Marte în august 2027. Ea va rămâne trei ani în apropierea "planetei roşii", pe orbita lui Phobos. Misiunea include asolizarea pe acest satelit natural pentru prelevarea a cel puţin 10 grame de materie. 
Roverul franco-german Idefix - denumit astfel după câinele din benzile desenate 'Asterix' - va fi primul vehicul din istorie care va explora suprafaţa lui Phobos. 
De asemenea, Mirs, un spectrometru dezvoltat de Centrul Naţional de Studii Spaţiale (CNES) din Franţa şi Observatorul din Paris-PSL, trebuie să "ajute oamenii de ştiinţă să aleagă cele mai interesante locuri pentru prelevarea probelor", a declarat astronoama Antonella Barucci, responsabil ştiinţific al proiectului Mirs.
"Prelevarea de probe de pe Phobos va fi o premieră mondială", a declarat pentru AFP şeful proiectului MMX, Yasuhiro Kawakatsu. 
JAXA a precizat că misiunea va studia, de asemenea, posibilitatea de a utiliza Phobos ca 'staţie spaţială naturală', stabilind cerinţele pentru o călătorie dus-întors către Marte - element 'esenţial pentru explorarea cu echipaj uman' a acestei planete, a adăugat el. 
Misiunea urmează să observe şi cealaltă lună a planetei Marte, Deimos, fără a asoliza pe aceasta, înainte de a începe călătoria de întoarcere pe Pământ, în 2030. 
Sonda este programată să revină pe Pământ cu probele în iulie 2031. 
La revenirea pe Pământ, aceasta va elibera o capsulă conţinând probele prelevate, în vederea recuperării.
JAXA speră că misiunea va dezvălui modul în care s-au format Marte şi cele două luni ale sale, o informaţie esenţială pentru înţelegerea naşterii Sistemului Solar. 
Premierul nipon Sanae Takaichi a salutat lansarea reuşită, exprimându-şi, într-o postare pe reţeaua de socializare X, speranţa că 'această iniţiativă istorică să aibă succes' şi că sonda spaţială va colecta cu succes probele şi că se va întoarce pe Pământ. 
Lansarea era programată iniţial pentru anul 2024, însă a fost amânată după ce zborul inaugural al rachetei H3 a eşuat în anul precedent. 
MMX este o misiune internaţională comună menită să investigheze originile lunilor marţiene şi să dezvolte tehnologii pentru viitoarea explorare spaţială.  
Sonda spaţială, cu o masă de 4.480 de kilograme, este alcătuită din trei module destinate călătoriei către Marte, explorării lui Phobos şi drumului de întoarcere. Are patru picioare de aterizare şi o înălţime de aproximativ 5,3 metri, cu o lăţime de circa 9 metri atunci când panourile solare sunt desfăşurate. 
De asemenea, MMX va oferi informaţii cu privire la 'mecanismele de transport care au dus apa, elementele volatile şi compuşii organici din regiunile exterioare ale Sistemului Solar către planetele stâncoase interioare (Mercur, Venus, Pământul şi Marte, n.r.), procese care ar fi putut juca un rol cheie în locuibilitatea acestor lumi', a explicat pentru AFP în luna august astrofizicianul francez Patrick Michel, director de cercetare la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din Franţa. 
"Dacă Phobos şi Deimos sunt, într-adevăr, vestigii ale acestor prime sisteme de transport, ele ar putea deţine indicii privind chiar originile vieţii", a adăugat el în timpul pregătirii acestei misiuni. 
Japonia a experimentat deja recuperarea de probe spaţiale, în special cu sonda Hayabusa-2 a JAXA, care, în 2020, a adus 5,4 grame de roci şi praf colectate de pe un asteroid aflat la câteva sute de milioane de kilometri de Pământ. 
Agenţiile spaţiale americane şi chineze sunt, de asemenea, angajate în această cursă pentru a aduce pe Pământ probe de rocă prelevate de pe suprafaţa planetei Marte. Roverul Perseverance al NASA, care explorează Marte din 2021, a colectat deja probe gata să fie aduse pe Pământ. Misiunea a fost însă oprită de facto de guvernul preşedintelui Donald Trump, în urma unui vot al Congresului american din ianuarie, notează AFP. 
China a anunţat, de asemenea, că sonda sa spaţială Tianwen-3 urmează să fie lansată în jurul anului 2028, cu scopul de a aduce pe Pământ probe de pe Marte, în jurul anului 2031, posibil înainte de revenirea misiunii MMX. 
Misiunea MMX este rezultatul unei colaborări între JAXA, CNES, agenţia spaţială americană NASA, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Centrul Aerospaţial German (DLR).