Pescuitul la Marea Neagră, încotro?

Războiul din Ucraina îi aduce în pragul falimentului pe pescarii de la Marea Neagră. Oamenii se plâng că nu mai pot pescui noaptea și se tem pentru viața lor din cauza numărului tot mai mare de mine marine apărute în urma declansării conflictului armat. Capturile au scăzut drastic și din păcate nici legislația românească nu îi ajută. Tocmai de aceea cred că ar trebui să primească sprijin de la Guvern.

De când a început războiul problemele pescarilor de la Marea Neagră s-au acutizat din ce în ce mai mult. Noptea nu mai pot ieși la pescuit pentru că ar însemna să își pună viața în pericol. Mai mult, din cauza exerciţiilor militare din poligonul Midia, unde au loc trageri cu rachete şi tunuri de coastă, nu se mai poate ajunge în zona de pescuit.

„Nu mai putem lucra noaptea, nu mai putem sta fară om la provă. Stă noaptea și ziua când nu este vizibilitate nu avem cum să facem altfel. Nu mai sunt aceleași cantități din cauza tragerilor care se fac acum din cauza războiului”, a declarat Dan Giurgiu, comandantul unui pescador.

Pescadoarele cu care ies în larg sunt vechi, iar mijloacele sonore pe care le au nu le permit să detecteze la timp prezența unei mine marine. Și din păcate acestea sunt din ce în ce mai multe. Uneori le este teamă să iasă în larg chiar și ziua. Se avertizează între ei așa cum pot și încearcă să găsească zone de pescuit sigure.

„Din punct de vedere al speciilor la calcan și șprot avem o cadență normală. Suntem la 60 la sută la capturile de calcan și mult mai jos la șprot. Celelalte specii suferă în ceea ce privește pescuitul. De anul trecut de când a început războiul este foarte greu la traularea rapanei. Era o cotă de 8.000 de tone și s-au traulat 2.000. E mai rău pentru că nu mai pescuiesc noaptea le este teamă, minele sunt periculoase si nedectabile cu sonarele de la bord. Nu au sonare pentru ele. Doar visual și este nevoie să pună o persoană cu binoclu pregătit pentru asta”, aprecizat Adrian Bîlbă, inspector AMPA.   

Reprezentanții Forțelor Navale susțin că orice acțiune militară întreprinsă de ei este anuțată din timp și nu afectează în vreun fel activitatea de pescuit.

„În situația când sunt trageri de luptă, direcția hidrografică emite avize prin care se interzice navigația. De când a început războiul se face cercetarea spațiului maritim. Aceste exerciții nu influențează activitățile de pescuit și sunt anunțate din timp”, a punctat Cornel Pavel, purtătorul de cuvânt al Forțelor Navale Române.

Pescarii cer intervenția Guvernului și solicită ajutoare precum și reduceri de taxe pe salarii așa cum se face în alte domenii de activitate. În plus vor și ca legislația românească să fie armonizată cu cea europeană. În momentul de față în apele europene pescuitul cu traulere de fund este permis în timp ce în apele românești legislația interzice aceasta unealtă.

„Comparativ cu cantitățile și capturile de acum trei. Ei bine acum trei ani realizam la mare undeva la 10-12 mii de tone, iar anul trecut am realizat 2.260 de tone. Ne-a afectat Covid-ul, iar acum de când cu războiul suntem foarte stresați, speriați. Proprietarii de vapoare au probleme cu salariații pentru că le este frică să iasă la pescuit. Ne-au promis un ajutor venit prin statul român, Ministerul Agriculturii, fondul de pescuit”, susține Laurențiu Mirea, președintele FOPMN. În acest moment flota românească de pescuit în Marea Neagră numără circa 1.000 de pescari, din care aproximativ 500 sunt scafandri. Ei îşi desfăşoară activitatea cu 28 de traulere de fund şi 158 de bărci pescăreşti.