România are șanse să devină din nou exportator net de energie electrică în 2027, dacă investițiile aflate în derulare vor fi finalizate la timp. Asta ar însemna că, pe ansamblul perioadei analizate, țara ar putea vinde peste graniță mai multă electricitate decât cumpără.

Până atunci însă, situația rămâne complicată. Potrivit unei analize publicate luni, 2 noiembrie, de compania de consultanță Frames, România se confruntă cu probleme serioase în producția de energie, iar efectele se văd deja în prețurile de pe piață.

Centrala Nucleară Cernavodă, una dintre marile probleme

Unul dintre motivele pentru care sistemul energetic este sub presiune îl reprezintă oprirea celor două reactoare de la Cernavodă.

Potrivit analizei Frames, acestea sunt oprite de aproape trei luni, din cauza nivelului scăzut al Dunării. Seceta a redus cantitatea de apă disponibilă pentru răcirea instalațiilor centralei nucleare.

În mod obișnuit, cele două reactoare asigură aproximativ 20% din energia electrică produsă în România.

În același timp, lipsa precipitațiilor a afectat și hidrocentralele, care produc mai puțină electricitate din cauza nivelului redus al apelor.

Practic, România a pierdut temporar o parte importantă din sursele de energie care funcționează constant și contribuie la stabilitatea sistemului.

Potrivit analizei, sistemul energetic național se află în stare de alertă încă de la 1 august.

România a avut unul dintre cele mai mari prețuri la energie din Europa

Problemele din producție se reflectă în prețurile energiei electrice.

Pe 28 octombrie, România a înregistrat un preț mediu de aproximativ 311 euro pentru un megawatt-oră, pe piața pentru ziua următoare. Potrivit Frames, acesta a fost cel mai ridicat nivel dintre cele 34 de piețe europene monitorizate.

Prin comparație, în aceeași zi, prețul mediu a fost de aproximativ 249 de euro în Germania și 253 de euro în Franța.

Într-un interval de 15 minute, între orele 21:15 și 21:30, prețul din România a depășit chiar 434 de euro pe megawatt-oră.

Aceste sume nu reprezintă prețul plătit direct de populație pe factură. Ele sunt prețuri de pe piața angro, unde se tranzacționează energia electrică.

Totuși, scumpirile pot afecta companiile și comercianții, iar ulterior se pot reflecta în prețurile produselor și serviciilor.

De ce cumpărăm energie scumpă seara, deși producem mult ziua?

Analiza explică și una dintre problemele sistemului energetic românesc.

În timpul zilei, când este soare, panourile fotovoltaice produc cantități mari de electricitate. Uneori, România ajunge să producă mai mult decât consumă și vinde surplusul în alte țări, la prețuri reduse.

Seara însă, când producția solară scade, consumul rămâne ridicat. În lipsa unor capacități suficiente de stocare, România ajunge să cumpere energie din import, uneori la prețuri mult mai mari.

Soluția indicată de specialiști este dezvoltarea sistemelor de baterii, care să păstreze energia produsă în timpul zilei pentru a putea fi utilizată seara.

Potrivit Frames, sistemul dispune de aproximativ 2.000 de megawați de baterii, în timp ce necesarul estimat este de cel puțin 3.500 de megawați.

Centrala de la Mintia ar putea ajuta România să treacă mai ușor peste iarnă

Una dintre investițiile importante este noua centrală pe gaze de la Mintia, cu o capacitate proiectată de aproximativ 1.700 de megawați.

Investiția este estimată la 1,4 miliarde de euro.

Prima turbină a început să livreze energie în rețea pe 15 octombrie, iar calendarul prezentat în analiză prevede ca aproximativ 1.000 de megawați să fie disponibili până la sfârșitul anului.

Această capacitate ar reprezenta aproape 12% din puterea funcțională actuală a sistemului energetic.

În plus, centrala de la Iernut, cu o capacitate de 430 de megawați, ar urma să intre în producție în prima parte a anului 2027, după întârzieri de aproximativ cinci ani.

Specialiștii atrag însă atenția că aceste centrale nu înseamnă automat energie mai ieftină.

„Mintia este o veste foarte bună pentru siguranța sistemului în această iarnă, pentru că reduce riscul ca România să rămână dependentă de importuri tocmai în orele de vârf. Nu trebuie însă să ne așteptăm ca o centrală pe gaze să facă energia ieftină. Ea stabilizează sistemul, dar prețul energiei produse depinde de piața gazelor”, explică Adrian Negrescu, manager Frames.

Gazele din Marea Neagră, importante pentru planurile energetice ale României

Un alt proiect important pentru următorii ani este exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră.

Potrivit analizei, începerea extracției din perimetrul de mare adâncime este programată pentru prima jumătate a anului 2027.

Aceste gaze ar putea contribui la reducerea dependenței de resursele energetice din import.

În același timp, printre obiectivele prezentate în analiză se numără relansarea proiectelor de producere a energiei eoliene în largul Mării Negre.

Pentru Dobrogea, un alt aspect important rămâne repornirea reactoarelor de la Cernavodă și găsirea unor soluții tehnice care să împiedice repetarea problemelor provocate de secetă.

România vrea să adauge 5.800 de megawați noi până la sfârșitul lui 2027

Potrivit Frames, obiectivul anunțat de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, este conectarea la sistem a unor noi capacități de producție care să însumeze 5.800 de megawați până la finalul anului 2027.

Acestea ar urma să includă atât surse regenerabile, precum energia solară și eoliană, cât și centrale care pot produce electricitate indiferent de vreme.

Analiza menționează și posibilitatea menținerii în funcțiune a unor centrale pe cărbune până când vor exista suficiente capacități noi care să le înlocuiască.

Între timp, producția de energie solară continuă să crească. Numărul prosumatorilor, adică al persoanelor și firmelor care își produc propria energie și pot livra surplusul în rețea, a depășit 300.000 la începutul anului 2026.

Capacitatea instalată a acestora a ajuns la aproximativ 3.400 de megawați, de peste două ori mai mult decât la sfârșitul anului 2023.

Problema nu este doar câtă energie producem, ci și cum o transportăm

Chiar dacă România construiește noi centrale și parcuri fotovoltaice, există un obstacol important: rețeaua electrică nu se dezvoltă suficient de repede.

Potrivit analizei, doar 41% dintre proiectele care au primit aviz tehnic au reușit să fie conectate la rețea într-un interval de un an și jumătate.

În anumite zone, atunci când producția solară este ridicată, rețeaua ajunge la limita capacității și nu poate prelua toată energia disponibilă.

Transelectrica are în vedere investiții de peste două miliarde de euro pe parcursul a zece ani, însă specialiștii consideră că lucrările trebuie accelerate.

„Independența energetică nu mai depinde de cât producem, ci de cât reușim să transportăm și să stocăm”, subliniază Adrian Negrescu.

Vor plăti românii facturi mai mici din 2027?

Aceasta este întrebarea care îi interesează cel mai mult pe consumatori.

Potrivit Frames, creșterea producției interne ar putea reduce perioadele în care România este nevoită să cumpere energie foarte scumpă din import.

Totuși, asta nu înseamnă că facturile se vor înjumătăți.

Piața energiei din România este conectată la cea europeană, iar prețurile sunt influențate și de ceea ce se întâmplă în țările vecine.

Specialiștii estimează însă că, odată cu dezvoltarea producției și a capacităților de stocare, creșterile bruște de preț ar putea deveni mai rare, iar diferențele dintre energia ieftină din timpul zilei și cea scumpă de seara s-ar putea reduce.

„Nu trebuie să promitem românilor curent la jumătate de preț, pentru că piața este europeană. Le putem promite însă ceva la fel de valoros: un preț stabil, fără șocurile din ultimii ani, și o țară care nu mai cumpără energie din import la cel mai scump tarif din Europa”, afirmă Adrian Negrescu.

2027, un an decisiv pentru energia României

Concluzia analizei Frames este că România are șanse să devină din nou exportator net de electricitate în 2027, dar numai dacă proiectele energetice importante vor fi finalizate conform calendarului.

Pe termen scurt, situația depinde de creșterea debitului Dunării, necesară pentru repornirea reactoarelor de la Cernavodă, și de punerea în funcțiune a noilor capacități de producție.

Pe termen mediu, investițiile în centrale pe gaze, energie regenerabilă, baterii și exploatarea gazelor din Marea Neagră ar putea reduce dependența de importuri.

Marea provocare rămâne modernizarea rețelei electrice, astfel încât energia produsă în România să poată fi transportată și folosită atunci când este nevoie.

Deocamdată, independența energetică în 2027 rămâne o perspectivă prezentată de analiști, nu o certitudine. Realizarea ei depinde de respectarea termenelor și de funcționarea noilor investiții.