România depășește pragul de 50% al analfabetismului funcțional la matematică. Ministrul Educației: „Rezultatele sunt slabe”

Rezultatele obținute de România la testele PISA 2025 sunt slabe și trebuie analizate fără ocolișuri, a declarat ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian. Datele arată că 52% dintre elevii români nu au atins nivelul minim de competență la matematică. Nivelul 2 este considerat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pragul minim necesar pentru ca elevii să poată utiliza cunoștințele dobândite în situații concrete. Este pentru prima dată când România depășește pragul de 50% în privința elevilor care nu ating acest nivel la matematică.

Mihai Dimian a precizat că rezultatele testelor PISA nu pot fi comparate direct cu notele obținute la Evaluarea Națională, deoarece cele două examinări au obiective și metodologii diferite. Evaluarea Națională verifică pregătirea elevilor în raport cu programa școlară, în timp ce PISA urmărește capacitatea acestora de a aplica ceea ce au învățat în situații din viața reală.

Ministrul interimar consideră că principala problemă a sistemului de învățământ este faptul că aproximativ jumătate dintre elevi nu dețin cunoștințele și competențele stabilite drept standard minim la finalul gimnaziului. În opinia sa, promovarea acestora s-a realizat prin scăderea exigenței, nu prin acumularea competențelor necesare pentru obținerea mediei 5 la matematică.

Dimian a arătat că scăderea rezultatelor României între testările PISA din 2022 și 2025 urmează tendința internațională. Atât media statelor membre OCDE, cât și cea a României au scăzut cu nouă puncte la matematică și cu trei puncte la științe. La lectură, diminuarea a fost de 14 puncte la nivelul OCDE și de 16 puncte în cazul României.

Oficialul a amintit și efectele pandemiei asupra generației evaluate, elevii fiind nevoiți să urmeze timp de aproximativ un an cursuri online într-o perioadă importantă pentru dezvoltarea lor. Totodată, el a atras atenția asupra influenței inteligenței artificiale, a rețelelor sociale, a timpului petrecut în fața ecranelor și a fragmentării atenției asupra modului în care tinerii învață și gândesc.

„Avem multe de recuperat. Dar sunt soluții și putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar și în condițiile actuale, dacă suntem dispuși să privim lucid realitatea și să construim cu răbdare și consecvență”, a transmis ministrul interimar al Educației.