În 2025, doar 5,2% dintre firmele românești cu cel puțin 10 angajați foloseau tehnologii AI, în timp ce media europeană era de aproximativ 20%, potrivit unei analize realizate de ICDL România.

Specialiștii atrag însă atenția că problema nu este doar numărul redus al companiilor care folosesc inteligența artificială. Chiar și în firmele în care au fost introduse instrumente precum ChatGPT, Claude sau Copilot, acestea sunt folosite de multe ori doar pentru anumite sarcini individuale.

De exemplu, un angajat poate folosi AI pentru a scrie mai repede un e-mail, un manager pentru a rezuma un document, iar departamentele de marketing sau vânzări pentru prezentări și oferte. Aceste instrumente pot economisi timp, dar simpla lor utilizare nu înseamnă că întreaga companie a devenit mai eficientă.

Nu este suficient să folosești AI. Trebuie schimbat și modul de lucru

Potrivit analizei ICDL România, adevărata schimbare apare atunci când firmele își reorganizează procesele cu ajutorul inteligenței artificiale.

Un studiu McKinsey publicat în 2026 arată că, în cazul organizațiilor aflate la începutul utilizării AI, companiile care și-au reproiectat modul de lucru au avut șanse de 5,3 ori mai mari să raporteze beneficii economice decât cele care au păstrat vechile procese: 32% față de 6%.

Un exemplu simplu este realizarea unui raport. AI poate genera documentul în câteva secunde, în loc de o oră. Dar dacă angajatul trebuie în continuare să copieze manual informațiile din trei fișiere Excel, iar raportul trebuie apoi să treacă prin patru aprobări, firma a rezolvat doar o mică parte din problemă.

Angajații sunt mai pregătiți decât companiile

Analiza scoate în evidență și o diferență importantă între oameni și organizațiile în care lucrează.

Aproximativ 70% dintre respondenții studiului citat consideră că sunt pregătiți personal să folosească AI. În schimb, doar 27% dintre lideri consideră că organizația lor este pregătită pentru schimbările necesare.

Potrivit analizei, pregătirea organizației explică 48% din diferența dintre firmele care reușesc să obțină beneficii din AI și cele care nu reușesc. În cazul pregătirii individuale a angajaților, procentul este de 25%.

ICDL România consideră că un rol important în această schimbare îl pot avea managerii care coordonează activitatea de zi cu zi. Ei sunt cei care cunosc procesele în care informațiile sunt introduse de mai multe ori, rapoartele care consumă inutil timp sau aprobările care întârzie activitatea.

Recomandarea pentru firme: începeți cu trei procese, nu cu 20 de soluții AI

Pentru firmele românești, în special pentru IMM-uri, recomandarea este să înceapă simplu: să identifice trei activități care consumă mult timp și aduc puțină valoare.

Pot fi, de exemplu, raportarea săptămânală a vânzărilor, răspunsurile inițiale la solicitările clienților sau transformarea notițelor dintr-o ședință în sarcini, responsabili și termene.

Procesul poate fi apoi simplificat și automatizat acolo unde este posibil, iar rezultatele pot fi măsurate prin numărul de ore economisite, reducerea erorilor sau timpul mai scurt de răspuns către clienți.

Utilizarea AI trebuie făcută și responsabil

ICDL România amintește și de obligațiile legale care vin odată cu folosirea inteligenței artificiale. AI Act a devenit aplicabil în mare parte începând cu 2 august 2026, existând termene diferite pentru anumite categorii de sisteme considerate cu risc ridicat.

Concluzia analizei este că România trebuie să recupereze diferența față de celelalte state europene, însă succesul nu ar trebui măsurat doar prin numărul companiilor care spun că folosesc inteligența artificială.

Mai important este dacă AI reușește să elimine activități inutile, să reducă timpul pierdut cu sarcini repetitive, să ajute firmele să folosească mai bine datele și să permită luarea mai rapidă a deciziilor.

ICDL România este organismul național care coordonează standardul internațional ICDL – International Certification of Digital Literacy, cunoscut anterior sub denumirea ECDL.