Românii, vulnerabili financiar în fața cutremurelor. Doar un sfert dintre locuințe au asigurare obligatorie
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7, produs miercuri dimineață în zona Vrancea, readuce în atenție o vulnerabilitate majoră: lipsa asigurărilor pentru locuințe. Deși 68% dintre români declară că sunt interesați să își protejeze casele și bunurile, doar 25% dintre locuințe au o poliță obligatorie PAD, iar aproximativ 19% beneficiază de o asigurare facultativă. Mai mult, numai 17% dintre români spun că au economii suficiente pentru a acoperi pagubele provocate de un dezastru natural, potrivit datelor prezentate de IRES.
Un cutremur puternic poate provoca pagube importante locuințelor, iar pentru mulți români refacerea acestora ar putea deveni o problemă financiară greu de gestionat. În lipsa unei asigurări sau a unor economii, costurile reparațiilor pot depăși posibilitățile unei familii.
Seismul produs miercuri, 18 noiembrie, la ora 2:48, în zona Vrancea, a fost resimțit în mai multe orașe din țară, inclusiv în București, Focșani, Buzău, Brașov, Constanța, Brăila și Galați. Potrivit IRES, acesta a fost cel mai puternic cutremur înregistrat în România în ultimii opt ani.
Evenimentul readuce în discuție o întrebare esențială: câți români ar avea resursele necesare pentru a-și reface locuința dacă aceasta ar fi grav afectată de un seism?
Trei din patru locuințe nu au asigurare obligatorie PAD
Datele publicate de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) arată că doar 25% dintre locuințele din țară beneficiază de o poliță obligatorie PAD.
Cu alte cuvinte, trei sferturi dintre locuințe nu au această formă de protecție financiară.
În cazul asigurărilor facultative, procentul este și mai mic. Aproximativ 19% dintre locuințe beneficiază de o astfel de poliță.
Cifrele contrastează puternic cu interesul declarat al populației pentru protejarea proprietăților. Potrivit cercetărilor realizate de IRES pentru UNSAR, pe parcursul anului 2026, 68% dintre români spun că sunt interesați sau foarte interesați să își protejeze locuințele și bunurile.
Așadar, deși majoritatea conștientizează importanța protecției, mult mai puțini ajung să încheie efectiv o asigurare.
Doar 17% dintre români ar putea acoperi pagubele din economii
Lipsa asigurărilor devine cu atât mai importantă cu cât puțini români dispun de rezerve financiare pentru situații de urgență.
Potrivit IRES, numai 17% dintre respondenți declară că ar avea economii suficiente pentru a suporta costurile unui dezastru natural sau ale unui incident major care le-ar afecta locuința.
Acest lucru arată că, în eventualitatea unui cutremur cu efecte grave, numeroase familii s-ar putea confrunta cu dificultăți financiare importante.
Refacerea unei locuințe avariate presupune cheltuieli care pot deveni greu de suportat, mai ales în condițiile în care bugetele gospodăriilor sunt deja afectate de costurile curente.
Românii spun că știu cum să reacționeze, dar pregătirea financiară rămâne redusă
Cercetările IRES arată că 88% dintre români consideră că știu cum să reacționeze în cazul unui cutremur.
Totuși, doar 44% spun că au discutat în familie și au stabilit un plan pentru o asemenea situație, iar 40% declară că au un kit de prim ajutor.
În timp ce majoritatea respondenților afirmă că știu ce au de făcut în timpul unui seism, datele privind asigurările și economiile indică un nivel mult mai redus al pregătirii pentru consecințele financiare.
Între prevenție și cheltuielile de zi cu zi
În analiza publicată după cutremur, IRES evidențiază diferența dintre preocuparea declarată pentru siguranța locuinței și protecția financiară existentă.
Un seism readuce în atenția publică riscurile la care sunt expuse proprietățile. Între cutremure, însă, prevenția ajunge să concureze cu alte cheltuieli din bugetul familiei: facturi, rate sau alimente.
Datele arată o realitate îngrijorătoare: doar una din patru locuințe are asigurare obligatorie, iar numai 17% dintre români afirmă că ar putea suporta din economii consecințele financiare ale unui dezastru.
În cazul unui cutremur major, problema nu ar fi doar câte clădiri ar suferi avarii, ci și câți dintre proprietari ar avea posibilitatea financiară de a le repara.






Fii primul care comentează acest articol.