Când a izbucnit scandalul Nordis, promisiunea clasei politice a fost una simplă: „Așa ceva nu trebuie să se mai întâmple.”

A urmat o anchetă penală, sute de păgubiți și o lege nouă, botezată neoficial chiar „Legea Nordis”, menită să îi protejeze pe cei care cumpără apartamente aflate încă în construcție. Actul normativ a intrat în vigoare în decembrie 2025 și a schimbat regulile jocului pentru dezvoltatorii imobiliari.

Și totuși, la mai puțin de un an distanță, procurorii fac percheziții într-un dosar în care descriu un mecanism care amintește izbitor de acel caz: apartamente promise mai multor cumpărători, avansuri încasate și bani transferați prin mai multe firme.

Ancheta vizează modul în care erau vândute apartamente în ansamblul rezidenţial Oxy Residence 2, situat în cartierul Rahova din Bucureşti.

Sigur, ancheta este în desfășurare, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Cum este posibil ca, după Nordis, să discutăm din nou despre suspiciuni atât de asemănătoare?

Legea adoptată după acel scandal chiar aduce garanții importante pentru cumpărători. Promisiunile de vânzare nu mai pot fi semnate înainte ca proiectul să aibă autorizația înscrisă în cartea funciară, iar notarul trebuie să înscrie promisiunea de vânzare în cartea funciară. Ideea este simplă: același apartament să nu mai poată fi promis, în secret, mai multor persoane.

Tot legea limitează și avansurile. La rezervare, dezvoltatorul nu mai poate cere mai mult de 5%, iar convenția de rezervare nu poate depăși 60 de zile. Dacă dezvoltatorul nu își respectă obligațiile, trebuie să restituie banii.

Mai mult, avansurile încasate trebuie păstrate într-un cont dedicat exclusiv proiectului, tocmai pentru ca banii cumpărătorilor să nu mai fie mutați dintr-un șantier în altul, așa cum au arătat anchetatorii că s-ar fi întâmplat în alte cazuri.

Sunt măsuri importante. Încă nu știm dacă dosarul în care au avut loc perchezițiile vizează fapte comise înainte sau după intrarea în vigoare a noii legi.

Dacă faptele sunt anterioare, înseamnă că noua legislație nu avea cum să îi protejeze pe acei cumpărători. Dacă sunt ulterioare, atunci discuția devine și mai serioasă: cât de eficient funcționează, în practică, mecanismele de protecție?

Adevărata miză este de fapt încrederea oamenilor.

Pentru majoritatea românilor, cumpărarea unui apartament este investiția unei vieți. Nu ar trebui să fie și un joc de noroc.

Scandalul Nordis a arătat cât de vulnerabili puteau fi cumpărătorii. Legea adoptată ulterior încearcă să repare aceste vulnerabilități. Dar dosarele care continuă să apară demonstrează că, dincolo de legi, contează și cât de repede sunt descoperite neregulile și cât de eficient sunt aplicate noile reguli.

Pentru că, indiferent cum se va încheia ancheta, cert este că, ne dorim cu toții garanția că apartamentul pentru care plătim nu mai poate fi vândut și altcuiva.