Ca orice sărbătoare mare pentru întreaga creștinătate, Botezul Domnului sau Boboteaza, vine și cu o serie de obiceiuri și bucate tradiționale, care să îi bucure pe românii de pretutindeni.
Făcând trimitere la înghețurile Bobotezei, când temperaturile reci culminează în perioada de iarnă, se prepară mai întâi piftia sau răcitura. Acest preparat din picioare de porc, urechi, gușă, mușchi și aromat cu usturoi trebuie pregătit și așezat pe foc în ziua în care intră Preotul cu Botezul ca să sfințească cu Sfânta Aghiazmă Mare întreaga gospodărie.
De asemenea, de pe masa de Bobotează nu lipsesc sarmalele și carnea friptă cu cârnați.
Se mai spune că cine ține post în Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) va avea noroc tot anul. În acelasi timp, se obișnuiește ca pe masa din Ajun să se pună 12 feluri de mâncare, ca să fie belșug în noul an:
- colivă;
- bob fiert;
- fiertură de prune sau perje afumate;
- sarmale umplute cu crupe;
- borș de „urechiușe” sau „urechiușele babei” – borș de fasole albă în care se fierb colțunași mici, umpluți cu ciuperci, ce au colțurile lipite în forma de urechiușe;
- borș de pește;
- pește prăjit;
- „vărzare” – placinte de post umplute cu tocătură de varză acră;
- placinte cu mac;
- prăjituri de casă;
- cozonac;
- „turtele Maicii Precista”.
Acestea din urmă sunt niște lipii, din aluat de cozonac, unse cu smântână și ouă. Se spune că turtele ar fi fost făcute de Maica Domnului pentru Iisus Hristos în timpul fugii în Egipt. Alături de ele se pot mânca prăjituri și cozonaci.
Discussion about this post