Una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății este Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătoare ce abundă în tradiții și superstiții străvechi. Sărbătoarea are loc pe 6 ianuarie în fiecare an și este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului. Întrucât în această zi Iisus Hristos, la împlinirea vârstei de aproximativ 30 de ani, s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numește și Epifanie, Teofanie sau Arătarea Domnului. De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creștin.
Iată ce tradiții și superstiții e bine să respecți până pe 6 ianuarie și în ziua de Bobotează, inclusiv, pentru a nu atrage ghinionul asupra ta:
Boboteaza (6 ianuarie) și Sfântul Ioan (7 ianuarie) aproape că formează una și aceeași sărbătoare. Pe 5 ianuarie, în ajun, se ține post negru, la fel ca în Ajunul Crăciunului, sau în Vinerea Mare de dinaintea Paștilor. Tradiția ortodoxă spune că cine ține post pe 5 ianuarie va avea noroc tot anul. Tot în ajun preotul trece pe la toate casele cu „Iordanul” și sfinţește gospodăriile şi pe credincioşi. De asemenea, se pregăteşte pentru a doua zi tradiţionala Cruce de gheaţă care îi va aştepta pe creştini în ziua următoare la biserică, la slujba de sfinţire a apei.
Cum va fi recolta și vremea tot anul?
Se spune că, dacă în ajunul Bobotezei este brumă pe pomi, atunci anul va fi unul rodnic, iar dacă în ajun picură din streaşină atunci va fi o vară ploioasă. Se crede că tot anul va fi ploios dacă plouă în această zi, iar din direcţia în care va stropi preotul cu agheasmă, de acolo va veni şi ploaia în acel an. Dacă în ziua în care umblă preotul cu „Iordanul” zăpada de sub tălpi scârţâie, atunci tot anul va fi unul bogat şi rodnic.
Farmece și descântece
Ajunul Bobotezei era odată în egală măsură, şi un moment favorabil farmecelor, descântecelor și altor practici magice. Dimineață, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenușa din sobă și gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume „pentru a le face rodnice și a le proteja de gujulii”. Fânul de sub fața de masă și bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor „pentru a le feri de farmece, de boli și de duhurile rele”. În același scop era folosită și agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul.
Fetele își visează sortitul
În ziua de ajun se spune că fetele de măritat îşi pot afla ursitul. Ele trebuie să pună un fir de busuioc sub pernă în noaptea de ajun şi astfel îl vor visa pe cel sortit lor. În unele zone ale ţării se crede că firul de busuioc trebuie cerut de la preot. În cazul fetelor tinere care pun busuioc la streaşina casei, dacă a doua zi acesta va avea chiciură pe el, atunci se vor mărita cu un bărbat bogat. Dacă tinerele se împiedică şi cad pe gheaţă în această zi, căsătoria le este foarte aproape. Sunt și anumite zone ale ţării unde se crede că fetele îşi pot afla ursitul în noaptea de ajun dacă împletesc un fir de mătase roşu şi un fir de busuioc şi îl pun pe deget. În acest fel, spun bătrânii, își vor afla cu siguranţă ursitul.
În ziua de Bobotează, după ce au băut agheasmă, cei care au ţinut post se pot delecta cu bucate – de care însă nu se atinge nimeni până nu sunt sfinţite de preot! Acesta soseşte cu Iordanul sau Chiralesa, adică Doamne, miluieşte!’, în neogreacă. Conform Creștin Ortodox, strigând Chiralesa, se spune că oamenii capătă putere şi toate relele fug, iar anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). În ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masă din ajunul Crăciunului.
O altă superstiţie pentru ziua de ajun de Bobotează este aceea că toţi cei care vor strănuta în acestă zi vor avea un an plin de noroc, iar bolile îi vor ocoli.
Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
Apa sfințită
Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere aparte, fiind sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Se spune că apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Agheasma Mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de sfinţirea cea mică a apei, care are loc în biserică în prima zi a fiecărei luni, iar în case, la sfeştanie. Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie și este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.
Aruncarea Crucii
La Bobotează se sfinţesc toate apele. Preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce, mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.
Discussion about this post