Obiceiurile ruşilor-lipoveni sunt strâns legate de sărbătorile religioase. De obicei, lipovencele fac în Ajun de Crăciun colaci în formă de opt, îi pun la icoană și îi țin până la Bobotează, când îi împart animalelor din gospodărie, cu credința că le va feri de boli tot anul. De Crăciun, există obiceiul de a colinda, vestind Naşterea Domnului, însă nu înainte de terminarea liturghiei de la biserică. Un obicei este și mersul cu icoana, când preoţii intră în fiecare casă şi vestesc Naşterea Domnului.
Astăzi, rușii lipoveni colindă și îmbracă straie de sărbătoare, apoi iau masa de prânz în familia reunită. De pe masa tradițională nu lipsesc sarmalele de porc, borșul de pește sau ciorba cu perișoare din pește, piftia cu hrean, desertul din prune afumate și colțunașii cu brânză, dar și vinul roșu.
În Ajun, lipovencele coc pâine și cozonaci și pregătesc colacul, pe care îl pun la icoană până la Bobotează, iar astăzi merg la biserică.
Crăciunul este, și pentru rușii lipoveni, o sărbătoare de familie, în care oamenii își caută liniștea sufletească, iar cei supărați încearcă să se împace.
Cei mai mulți dintre ruşii lipoveni trăiesc în Dobrogea, iar jumătate dintre ei se află în judeţul Tulcea, arată cel mai recent recensământ din România.
În Delta Dunării există trei aşezări cu o populație majoritară de ruşi lipoveni: Periprava, Sfiştovca şi Mila 23, dar lipoveni se găsesc şi în localităţile Sulina, Chilia Veche și Mahmudia.
Rușii lipoveni sărbătoresc Anul Nou în noaptea de 13 spre 14 ianuarie.
Galerie foto de la Sarichioi, județul Tulcea
