Șapte din zece români petrec o zi de concediu la ghișeele publice. Mai mult, opt din 10 români declară că de obicei nu-și rezolvă problemele printr-o singură vizită. Conform Wall-Street România, acesta este rezultatul unui studiu recent efectuat de Asociația Română pentru Smart City, cu sprijinul Dell Technologies.
Potrivit studiului, principalele obstacole pe care le-au întâmpinat oamenii la ghișeele publice sunt: faptul că nu aveau toate documentele (47,03%) și defecțiuni tehnice sau erori umane din cadrul instituției (46,85%). De asemenea, șase din 10 români consideră că România este o țară birocratizată excesiv.
Românii au nevoie de digitalizare
Cei mai mulți participanți la studiu spun că reducerea birocrației ar spori șanșele de a urca în clasamentul țărilor cu acces la servicii digitale. Dintre toate interacțiunile pe care le-au avut în trecut cu instituțiile statului, 35,9% dintre respondenți spun că nici una dintre acestea nu au avut loc în mediul digital. 21,89% declară că doar o interacțiune a avut loc în mediul digital și 16,93% au avut 2 interacțiuni la care nu au fost nevoiți să se deplaseze.
Românii nu sunt optimiști în ceea ce privește digitalizarea. Majoritatea respondenților nu dau mari șanse digitalizării complete a instituțiilor administrative ale statului, în viitorul apropiat: 27,87% consideră că acest lucru se va întâmpla peste 10 ani, 22,68% peste 5 ani iar 20,63% sunt de părere că digitalizarea nu va avea loc deloc. Concluziile sunt îngrijorătoare, având în vedere că 88,66% dintre români obișnuiesc să interacționeze cu instituțiile statului pentru plata taxelor și impozitelor, iar 67,01% pentru obținerea sau reînnoirea unor acte sau documente oficiale.
Cererile online se depun la ghișee. Cât va mai dura această situație?
Asociația Română pentru Smart City a mai făcut un alt studiu în care a consultat părerea reprezentanților statului cu privire la gradul de digitalizare din instituțiile publice. Din această cercetare putem afla că sunt probleme și de cealaltă parte a ghișeului, precum: centralizarea informației – unii funcționari au declarat că încă sunt la stadiul scrisului pe caiet.
În plus, de la începutul pandemiei a apărut problema lucrului de la distanță – munca de acasă necesită aparatură și securitate cibernetică. 85% dintre respondenți au indicat că prioritatea digitalizării ar trebui fie Accesibilitatea și îmbunătățirea infrastructurii – acces rapid la resurse. Una dintre soluțiile cele mai importante pentru simplificarea birocrației din România este folosirea soluțiilor de Cloud. Cu toate acestea, din totalul numărului din respondenți, doar 22% susțin că folosesc această soluție de stocare, deși 78% consideră că ar spori considerabil eficiența.
Campania „România fără ghișee”
Asociația Română pentru Smart City, alături de Dell Technologies, au dat startul unei campanii pentru digitalizarea României – România Fără Ghișee, al cărei obiectiv este debirocratizarea instituțiilor statului prin implementarea de soluții tehnologice adaptate nevoilor cetățenilor.
În cadrul unei conferințe online care a avut loc miercuri 19 ianuarie 2022, Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City, a lansat o petiție prin care îndeamnă reprezentanții autorităților publice de a se alătura demersului și de a deschide oportunități și în orașele lor.
”Deși multe instituții au încercat să digitalizeze procesele de comunicare cu cetățenii, în multe cazuri a lipsit privirea de ansamblu, așa că uneori digitalizarea nu a făcut decât să consume bani, resurse și chiar să complice lucrurile. Campania România Fără Ghișee este modul prin care dorim să atragem atenția asupra obstacolelor peste către trebuie să treacă cetățenii și să determinăm autoritățile să pună problema digitalizării României în topul priorităților pentru 2022. Avem soluțiile necesare pentru ca interacțiunile dintre cetățeni și instituțiile publice să fie mai transparente, mai productive și să salveze timp și bani pentru ambele părți. Alături de partenerii noștri de la Dell Technologies punem la dispoziție expertiza și soluțiile care vor lăsa dosarul cu șină de domeniul trecutului”,
a spus Eduard Dumitraşcu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City.
Interesul pentru proiectele și infrastructura Smart City, în creștere
Privind la oraşele românești cu parcurs solid în dezvoltarea capacităților de orașe inteligente, se remarcă proiecte coordonate cu o strategie de dezvoltare inteligentă la Cluj-Napoca și Iași. În ceea ce privește capitala, se remarcă proiectele realizate de primăriile de sector – cele mai avansate fiind Sectorul 4 și Sector 3. Cu proiecte privind digitalizarea serviciilor publice, inițiative tip Smart Mobility sau Smart Citizen, Primăria Sector 4 își afirmă poziția pe harta comunităților smart din România prin inițiativele recente, ca modernizarea Pieței Agroalimentare Sudului, investiții în infrastructura stațiilor de încărcare pentru autovehiculele electrice (22 de stații de încărcare), începerea lucrărilor pentru o nouă stație de metrou la nivel suprateran și numeroase alte proiecte cu impact major în comunitate.
Raportat la profesionalizarea personalului din administrație, se constată o creștere în continuare a numărului oamenilor din primării dedicați pentru proiectele și infrastructura Smart City. Asociația Română Pentru Smart City consideră că vom trece la etapa următoare de dezvoltare Smart City, atunci când în primăriile din România va exista cel puţin o persoană dedicată unor astfel de proiecte, şi atunci când job-uri noi de tipul Data Manager, Data Analyst, Ofiţer de Trafic sau Manager Infrastructuri Smart City, se vor regăsi în organigrama municipalităților.
Orașele medii sunt cele care au îmbrățișat adopția soluțiilor inteligente, semn că inovația și leadership-ul pot apărea la organizațiile mai agile, nu neapărat mai mari, birocratizate sau numeroase.
O analiză a orașelor smart arată și care sunt și cele mai populare soluții smart cities folosite de către cetățenii români, în top trei regăsindu-se proiecte din verticalele: Smart Mobility, Smart Governance și Smart Living. Acestea sunt cele mai populare deoarece românii au simțit constrângerea contextului pandemic, iar autoritățile au fost nevoite să regândească modalitățile de lucru cu publicul
Discussion about this post