Studiile recente arată că noua variantă de coronavirus, Omicron, rezistă mai mult decât cele anterioare pe suprafețe din plastic sau pe pielea umană. O altă concluzie la care au ajuns cercetătorii japonezi este că în cazul testelor rapide, cele care necesită probe din secrețiile nazale sunt cele mai eficiente, transmite Reuters.
Echipa de cercetători care a efectuat studiile susține că „stabilitatea sa ridicată în mediu”, capacitatea lui de a rămâne infecțios, e posibil să fi ajutat Omicron să înlocuiască Delta ca variantă dominantă și să se răspândească rapid.
Pe suprafețe din plastic, timpii medii de supraviețuire a tulpinii originale și a variantelor Alpha, Beta, Gamma și Delta au fost de 56 de ore, 191,3 ore, 156,6 ore, 59,3 ore și, respectiv, 114,0 ore. Omicron, însă, a rezistat 193,5 ore. Timpul mediu de supraviețuire a virusului pe mostre de piele de la cadavre,a fost de 8,6 ore pentru versiunea originală, 19,6 ore pentru Alpha, 19,1 ore pentru Beta, 11,0 ore Gamma, 16,8 ore pentru Delta și 21,1 ore pentru Omicron. Reuters a mai precizat că rezultatele cercetătorilor au fost raportate pe bioRxiv (un server online pentru studii nepublicate din domeniul științei), înainte de a fi revizuite de colegi.
Pe piele, toate variantele au fost complet inactivate după 15 secunde de expunere la dezinfectanți pentru mâini pe bază de alcool. „Prin urmare”, concluzionează cercetătorii, „este foarte recomandat ca practicile actuale de igienă a mâinilor să utilizeze dezinfectanți… așa cum propune Organizația Mondială a Sănătății”.
Probele din nas, mai eficiente în testele rapide
Utilizatorii testelor rapide de antigen pentru detectarea COVID-19 ar trebui să își tamponeze nările conform indicațiilor producătorului, nu gâtul sau cavitatea bucală, arată o nouă cercetare.
La începutul acestei luni, având în vedere că Omicron este responsabil pentru aproape toate infecțiile cu coronavirus din San Francisco, cercetătorii de acolo au efectuat atât PCR, cât și testul rapid cu antigen BinaxNOW al Abbott Laboratories (ABT.N) pe 731 de persoane care au solicitat testele COVID-19. Tamponarea nazală „a detectat peste 95% dintre persoanele cu cele mai ridicate niveluri de virus, care sunt cel mai probabil contagioase”, a declarat Dr. Diane Havlir de la Universitatea din California, San Francisco. La 115 voluntari cu teste PCR pozitive, echipa ei a comparat rezultatele BinaxNOW cu cele obținute cu ajutorul unor mostre de tampoane din nas și gât obținute de profesioniști instruiți. Tampoanele din gât au detectat cu aproape 40% mai puține cazuri decât tampoanele din nas, au raportat ei pe medRxiv înainte de a fi revizuite de colegi.
Un studiu separat din Spania, postat, de asemenea, pe medRxiv, a constatat că tamponarea părții interioare a obrazului este, de asemenea, mult mai puțin eficientă decât tamponarea nărilor pentru detectarea virusului infecțios. Studii recente au sugerat că Omicron este detectabil mai devreme în gât decât în nas, ceea ce i-a determinat pe unii experți să îi sfătuiască pe utilizatori să facă tampoane în gât, deși Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA a susținut că testele ar trebui utilizate conform instrucțiunilor.
Unitățile de îngrijire pe termen lung, mai puțin afectate de Omicron
Potrivit noilor date, chiar și rezidenții extrem de vulnerabili din centrele de îngrijire pe termen lung se confruntă, în general, cu boli mai puțin grave cauzate de Omicron, decât de versiunile anterioare ale coronavirusului, mai transmite Reuters.
Cercetătorii din Anglia au comparat ratele de spitalizare la rezidenții din 333 de unități înainte și după ce varianta Omicron a devenit dominantă. Dintre cei 398 de rezidenți infectați înainte de apariția lui Omicron, 10,8% au necesitat spitalizare, comparativ cu 4% din cei 1.241 infectați cu Omicron. Vârsta medie a rezidenților infectați a fost de 85 de ani. După luarea în considerare a altor factori de risc, șansele de spitalizare au fost cu 50% mai mici pentru pacienții infectați în perioada Omicron, au raportat duminică cercetătorii pe medRxiv, înainte ca datele să fie revizuite de colegi.
În timp ce majoritatea rezidenților instituției fuseseră vaccinați și aproximativ 10% fuseseră infectați anterior, reducerea riscului relativ de spitalizare între perioadele pre-Omicron și Omicron a fost cea mai mare în rândul pacienților infectați cu Omicron care au primit doze de rapel de vaccin, de 77%. Cercetătorii au observat, de asemenea, mai puține decese cauzate de COVID-19 în perioada Omicron, deși au declarat că este prea devreme pentru a trage concluzii ferme.
„În general”, au concluzionat ei, „se poate aștepta ca severitatea marcant redusă, combinată cu gradul ridicat de absorbție a vaccinării și cu infecția naturală anterioară, să limiteze semnificativ impactul valului actual de infecții Omicron asupra spitalizărilor și deceselor în rândul rezidenților din centrele de îngrijire pe termen lung”.
