În galeria femeilor-pilot, alături de Elena Caragiani-Stoenescu, care în 1914 obținea brevetul de pilot, iată că la aproximativ 20 de ani de la acel eveniment major, aviația română se îmbogățea cu o altă femeie care urma să scrie istorie în paginile aviației române. Și, întrucât luna martie are o semnificație aparte față de femeile care au marcat lumea, următoarele rânduri sunt dedicate unei alte femei-pilot din aviația română – Irina Burnaia.
Licențiată în drept, urmează și finalizează cursurile Școlii de pilotaj aflată sub conducerea lui Mircea Cantacuzino. Urmare a susținerii probelor de pilotaj, obținea brevetul cu nr. 54/27.10.1933, completând astfel seria femeilor din România ce deveneau pilot.
În anul 1934, aflată singură la bordul avionului IAR-22, traversează munții Carpați, realizând raidul aerian Brașov-Buzău-Roșiorii de Vede-București Băneasa.
În anul următor, 1935 la bordul aceluiași avion, în echipaj cu pilotul Petre Ivanovici, realiza raidul aerian până la Entebe-Uganda, pe malul lacului Victoria din Africa Centrală. Este cel dintâi zbor intercontinental efectuat de o româncă.
După doi ani, în 1937, a efectuat primul raid internațional singură la bord pe ruta București-Roma-București.
În 1938 executa două raiduri internaționale pe rutele București-Haga-București și București-Bagdad-București. În toamna aceluiași an, împreună cu aviatoarele Mariana Știrbey și Mariana Drăgescu, Virginia Duțescu și Nadia Russo-Bosie, participă la manevrele militare ale armatei române, demonstrând astfel rolul important pe care îl pot juca femeile-pilot în timp de război.
În 1939, Irina Burnaia participa la raidul aviației care s-a desfășurat pe ruta București-Varșovia-Berlin-Amsterdam-Londra și retur, fără nici un fel de incident.
În cinstea acestor doamne, istoria se cuvine să le ofere un loc special în paginile sale, pentru că sunt adevărate modele de urmat pentru următoarele generații!
Autor: prof.dr. Răzvan-Raul Ivan/ Editor: Natalia Vrânceanu
Sursa: colonel Călin Tudorel
Discussion about this post