Guvernul a aprobat astăzi „Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei” și „Planul de acțiune pentru perioada 2022-2027”, cu scopul de a reduce numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu cel puțin 7%, până în anul 2027 față de anul 2020. Prin adoptarea acestei strategii se îndeplinește una din condițiile favorizante necesare pentru accesarea fondurilor europene aferente cadrului financiar multianual 2021-2027.
Conform datelor Eurostat publicate anul trecut, procentul persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială în 2019 se ridica la 31,2% din populația României, respectiv 6.073.000 de persoane, față de 44,2% în anul 2008 (9.115.000 persoane).
În acest context, strategia națională prevede măsuri de combatere a sărăciei, dreptul la asistență socială, accesul la servicii de interes public general, oportunitate de participare socială și economică a grupurilor vulnerabile, din perspectiva respectării drepturilor omului, precum și măsuri de redresare și reziliență în sistemul de servicii sociale, în contextul pandemiei Covid-19 sau a altor situații speciale.
Documentul aprobat de Guvern are patru obiective strategice:
– asigurarea unui trai decent pentru toți și combaterea situațiilor tranzitorii de sărăcie a resurselor, pentru ca acestea să nu se transforme în probleme structurale de sărăcie și excluziune socială;
– investiții sociale, intervenții directe asupra principalelor cauze de transmitere a sărăciei pe mai multe generații;
– modernizarea sistemului de protecție socială;
– îmbunătățirea capacității administrative pentru coordonarea acestor măsuri.
Finanţarea obiectivelor şi a măsurilor prevăzute în planul de acțiune sunt suportate, în principal, din fonduri europene, dar și din bugetul fiecărei instituții sau autorități publice responsabile sau implicate.
Tot în ședința de astăzi, Executivul a aprobat un proiect de hotărâre, care clarifică anumite prevederi cu scopul de a crește calitatea sistemului de formare profesională a adulților, pentru îmbunătățirea competențelor profesionale ale salariaților și o mai bună corelare a cererii de pe piața muncii cu oferta de formare profesională.
